Terenurile agricole din judeţul Botoşani sunt vândute, din ce în ce mai des, străinilor. Mai mult de 10% din suprafaţa arabilă a judeţului a fost cumpărată de cetăţeni străini. Investitorii mizează pe preţul scăzut al terenurilor din România, de calitatea solului, dar şi pe forţa de muncă ieftină din domeniu.
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rural, străinii deţin, în acest moment, 29.933 de hectare de teren agricol, în condiţiile în care suprafaţa arabilă a judeţului este de circa 275.000 de hectare.
„Sunt investitori care sunt sprijiniţi de către statele din care provin ca să cumpere terenuri în România, Bulgaria, unde primesc anumite facilităţi, au primit subventţi. Plus de asta, în România venind, la fel, primesc subvenţii„, a declarat Florin Marţolea, directorul executiv adjunct al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rural Botoşani.
Printre investitorii în agricultura din judeţul Botoşani se află cetăţeni austrieci, germani, danezi sau italieni.
Cea mai mare suprafaţă de teren agricol arabil, 4.701 hectare, a fost achiziţionată de societatea comercială Agraria Nord, deţinută de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer.
„Investiţiile sunt ca o strategie de diversificare în diferite domenii. Inclusiv faptul că avem 15.000 de hectare de pădure în România e o strategie de diversificare. Practic, investim în teren agricol ca o strategie de diversificare”, a declarat Cristian Verniceru, reprezentant Agraria Nord.
Iată topul celor firmelor cu capital străin care deţin cele mai mari suprafeţe de teren arabil în judeţul Botoşani.
| societate | suprafaţă | investitor | |
| 1 | Agraria Nord | 4.701 | austriac |
| 2 | Agricola Prut | 4.264 | italian |
| 3 | Arland Răchiţi | 2.334 | danez |
| 4 | Eco Brand Havârna | 1.870 | german |
| 5 | Ponelm (sediul central la Brăila) | 1.656 | danez |
| 6 | Wawolff Agrar Frumuşica | 1.156 | german |
| 7 | Rural Moldova (cu sediul în Prahova) | 1.125 | german |
1. La Apa Nova Serv trebuia de mult redus numarul sefuletilor.Sunt, intradevar, foarte multi sefi , iar din rindul muncitorilor doar 60-70% sunt meseriasi adevarati.
2. Bani de la elevi. Nu stiu exact daca se cer bani de la elevi sau nu, insa nimeni nu a spus concret pentru ce fel de cheltuieli sunt acesti bani. Nu cumva reprezinta o mituire a profesorilor si invatatorilor? Exista o practica mai veche la unele scoli din Botosani: profesorii organizeaza meditatii in scoli pe bani, dupa orele de program, utilizind energia electrica si termica de la stat, spatiile si aparatura necesara. De ce Inspectoratul scolar nu verifica si nu lichideaza aceasta practica?