Duminică 21 Septembrie 2014, Actualizat ieri 11:34 pm

Viaţă în Penitenciarul Botoşani: smartphone, băutură şi etnobotanice

Condamnat la 25 de ani pentru jaful comis asupra omului de afaceri Cristian Căjvănean (37 de ani), jaf urmat de moartea victimei după mai bine de două săptămâni de agonie în „Reanimarea” Spitalului Judeţean Suceava, Constantin Lungu (32 de ani), din municipiul Suceava, ducea o viaţă de huzur în Penitenciarul Botoşani, acolo unde era încarcerat din 2009.
Asta până acum două zile, când deţinutul Lungu a fost săltat chiar din celula în care era închis şi adus în faţa procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava, fiind acuzat că era liderul unei reţele de contrabandă cu ţigări pe care o coordona chiar din spatele zidurilor Penitenciarului Botoşani.

Odată cu Lungu, a fost săltat de ofiţeri din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Suceava şi Petru Olenic (33 de ani), din municipiul Botoşani, gardianul care-i făcea „room service” în celulă şi care, contra cost, îl ajuta pe deţinut să primească la închisoare telefoane de ultimă generaţie, de tip smartphone, mâncare, băutură, etnobotanice, haine şi încălţăminte.

Din 18, doar şase s-au mai întors acasă

Alături de deţinutul şi gardianul de la Penitenciarul Botoşani, la audierile care s-au întins până târziu în noapte au fost aduşi la sediul DIICOT Suceava şi alţi indivizi acuzaţi că ar fi implicaţi în gruparea de contrabandă cu ţigări coordonată de Lungu, din spatele gratiilor, fiind emise ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore pe numele a 18 indivizi.
Toţi cei 18 au fost aduşi ieri, la prânz, sub escorta poliţiştilor de la Arest şi a luptătorilor de la Intervenţie Rapidă, la sediul Palatului de Justiţie, anchetatorii cerând arestarea lor preventivă.

Pe lângă Constantin Lungu şi Petru Olenic, procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a numiţilor Alexandru Mugurel Băiţan (40 de ani), din comuna Şcheia, Constantin Cosovan (34 de ani), Dumitru Blanariu (46 de ani), Nicolae Mugurel Crîşmaru (23 de ani), Florin Adrian Duduman (22 de ani), Laurenţiu Ioan Mateiciuc (32 de ani), Vasile Pentiuc (38 de ani) şi Iulian Cazachevici (25 de ani), toţi din municipiul Suceava, Vasile Marin (21 de ani), Tudor Puşcaşu (22 de ani), Radu Puşcaşu (20 de ani) şi Mihai-Florin Sandu (24 de ani), din Feteşti – Adâncata, precum şi a lui Florin Ioan Ciutac (32 de ani), Nicolae Barbă (49 de ani) şi Viorica Gavrilovici (46 de ani), toţi trei din Bosanci, şi a cetăţeanului ucrainean Oleksandr Mokreniuk (20 de ani).

Toţi cei 18 sunt acuzaţi de un şir întreg de infracţiuni, de la iniţiere, constituire şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, contrabandă, dare şi luare de mită.

Ieri după-amiază, judecătorii Tribunalului Suceava au dat verdictul şi au decis să trimită după gratii 12 dintre inculpaţi. Doar şase din lotul celor 18 s-au întors acasă (Sandu, Cazachievici, Crâşmaru, Duduman, Tudor Puşcaşu şi Radu Puşcaşu), însă şi aceştia cu interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu.

Cantitate, preţ, ora şi locul schimbului de ţigări de contrabandă, stabilite din celulă

Potrivit procurorilor DIICOT, Constantin Lungu ţinea legătura din penitenciar cu cetăţeanul ucrainean Illya Ursaki, cu care stabilea cantitatea de ţigări ce urma să fie livrată, preţul de achiziţie, locul şi ora la care urma să aibă loc schimbul de tutun cu timbru ucrainean.
Ţigările erau lăsate prin intermediul unor complici ai ucraineanului pe frontiera verde dintre Ucraina şi România, în zona localităţilor Vicovu de Sus şi Straja.
Din celula în care era închis, Lungu îi transmitea toate coordonatele lui Constantin Cosovan, acesta, împreună cu alţi membri ai grupării, preluând coletele şi transportându-le până la domiciliul lui Alexandru–Mugurel Băiţan.
Pentru faptul că depozita ţigările la el în imobil, Băiţan primea câte 1.000 de lei în fiecare lună.

Şoferii primeau între 400 şi 500 de lei, iar cărăuşii între 400 şi 800 de lei

Surse din rândul anchetatorilor ne-au mărturisit că la fiecare tranzacţie făcută din puşcărie de Lungu erau livrate în jur de 20 de baxuri.
Membrii grupării se foloseau de fiecare dată de două maşini, una cu rol de antemergător, pentru verificarea traseului, şi una în care era încărcată marfa de contrabandă. Autoturismul folosit pentru transport era prevăzut cu folie de culoare închisă pe geamuri şi cu scaunele din spate scoase. Pe durata transportului, membrii grupării direct implicaţi ţineau permanent legătura telefonic şi se coordonau pentru evitarea eventualelor filtre de poliţie.

În apropierea municipiului Suceava, maşina în care se aflau ţigările era preluată de Constantin Cosovan, pentru a nu şti ceilalţi cărăuşi locul de depozitare.

Au fost şi transporturi interceptate de poliţie, susţin anchetatorii, şi deşi maşinile contrabandiştilor erau confiscate de oamenii legii, Constantin Lungu cumpăra prin intermediari noi autoturisme, înmatriculate în străinătate.
Şoferii primeau între 400 şi 500 de lei, iar cărăuşii între 400 şi 800 de lei (câte 100 de lei pentru fiecare bax de ţigarete cărat de pe fâşie şi încărcat în autovehicul).

O contribuţie importantă în distribuirea cantităţilor însemnate de ţigări de contrabandă introduse în ţară de gruparea lui Constantin Lungu au avut-o Nicolae Barbă şi Viorica Gavrilovici, cei care, potrivit procurorilor DIICOT, negociau preţul cu deţinutul de la Botoşani, depozitau marfa cumpărată la domiciliul lor, după care le revindeau la un preţ mai mare, având clienţi atât din judeţ, cât şi din ţară.

Surse judiciare explică că Lungu îl trimitea pe cumătrul său, Florin Laurenţiu Mateiciuc (individ arestat recent pentru o bătaie în Club Ranch din Suceava), să-i bată şi să-i ameninţe pe cărăuşii care nu mai răspundeau comenzilor primului.

Unde ţinea ascunşi banii soţia lui Lungu

Banii câştigaţi de pe urma tranzacţiilor cu ţigări erau trimişi de Constantin Lungu, prin intermediari, soţiei sale, Alina Daniela Lungu, cea care, susţin anchetatorii, păstra şi o evidenţă a sumelor colectate şi cheltuite.
De altfel, în urma percheziţiilor, în locuinţa soţiei lui Lungu, în galeria draperiei a fost găsită suma de 27.570 de euro, bani proveniţi din activităţile ilicite.
Ofiţerii din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate au găsit şi un caiet şi o agendă care conţineau numeroase menţiuni privind sume de bani predate sau colectate în urma tranzacţiilor efectuate cu ţigările de contrabandă.

Ţigări de contrabandă şi 17 hamuri pentru cărăuşi, în casa tatălui deţinutului

Pentru anihilarea grupării s-au efectuat în total 17 percheziţii, din care una chiar în celula din Penitenciarul Botoşani în care era încarcerat Lungu. Aici, anchetatorii au găsit opt telefoane mobil şi patru cartele SIM, înscrisuri cu numere de telefon ale unor ucraineni, precum şi alte bunuri şi substanţe interzise în penitenciar.
Mascaţii poliţiei, împreună cu ofiţeri de la crimă organizată, au bătut joi dimineaţă şi la uşa lui Mihai Lungu, tatăl lui Constantin Lungu, unde au găsit 32 de colete cu ţigări de contrabandă, precum şi 17 hamuri din material textil folosite de cărăuşi la transport.

Ce sume încasa gardianul de la penitenciar şi ce pachete ilegale livra în celula lui Lungu

Procurorii DIICOT susţin că viaţa de „cinci stele” a deţinutului Constantin Lungu în penitenciarul de la Botoşani era asigurată cu sume de bani plătite de diferite persoane gardianului Olenic, care prelua şi îi livra suceveanului pachetele cu marfa interzisă în unitatea de detenţie.
Petru Olenic avea atribuţii chiar pe supravegherea deţinuţilor şi, contra cost, oferea, cel puţin în cazul lui Lungu, un regim de detenţie cu multe beneficii.

Pe 21 februarie a.c., susţin anchetatorii, Olenic a primit de la Laurenţiu Florin Mateiciuc 1.000 de lei pentru a-i duce lui Lungu două telefoane mobile, tip smartphone.

Pe 28 martie a.c., gardianul a mai primit 700 de lei de la Vasile Pentiuc, pentru a avea grijă ca Lungu să aibă viaţă uşoară în penitenciar. Alţi 950 de lei a primit la începutul lunii trecute de la acelaşi Pentiuc, de data aceasta misiunea gardianului fiind de a introduce în celula suceveanului alcool, mai multe telefoane mobile şi 15 plicuri conţinând substanţe etnobotanice.

Cu câteva zile înaintea Paştelui, chiar în Săptămâna Mare, gardianul a primit tot de la Pentiuc 200 de lei şi doi saci de plastic în care se afla carne de miel, misiunea fiind aceea de a introduce în penitenciar alcool, mai multe telefoane mobile, 40 de plicuri conţinând substanţe etnobotanice şi diverse articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, toate pentru acelaşi beneficiar: Constantin Lungu.

Favorurile ilegale ale gardianului Olenic au continuat şi pe data de 4 mai, când a încasat 3.100 de lei pentru a introduce în penitenciar 11 telefoane mobile.

Ultima plată făcută către gardian, înainte ca acesta să fie reţinut de procurorii DIICOT, a fost pe 11 mai, când a mai încasat 300 de euro în contul „prieteniei” sale cu deţinutul Lungu.

Sursa: Monitorul de Suceava

Lăsați un comentariu

*