ING Bank şi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează cu privire la înşelătoriile romantice, care iau amploare în luna iubirii, exploatând emoţiile potenţialelor victime, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres.
Cele mai populare măşti folosite de infractorii romantici sunt ale unor actori celebri sau personalităţi publice, soldaţi sau medici în misiune, dar şi oameni de afaceri sau investitori aflaţi în situaţii dificile temporare.
Activi pe platformele de dating şi reţelele sociale, ei vor promite rapid dragoste adevărată şi vor depune toate eforturile pentru a construi o relaţie virtuală, dar scopul este unul singur: de a fura banii persoanelor vulnerabile.
„După crearea unui sentiment de apropriere şi încredere, apar cererile de ajutor financiar”
„După stabilirea relaţiei şi crearea unui sentiment de apropriere şi încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgenţe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situaţii dramatice, care necesită întotdeauna bani. Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o ţară străină.
Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav. Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neaşteptată în timpul unei călătorii de afaceri şi cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp.
Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă”, a spus Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
Persoanele singure, divorţate sau văduve sunt ţintele preferate
Escrocii sentimentali vizează frecvent seniorii, profitând de vulnerabilitatea lor emoţională, dar şi de faptul că sunt mai puţin familiari cu pericolele din mediul online. Persoanele singure, divorţate sau văduve sunt ţinte preferate ale acestora. Totodată, ei caută persoane cu venituri stabile care ar putea fi dispuse să trimită bani, cu mai puţină experienţă pe reţelele sociale şi aplicaţiile de dating. Astfel, persoanele cu vârsta peste 50 de ani pot fi vizate, în principal, de atacatorii romantici.
Pentru manipulare, infractorii pot apela la manifestări excesive de afecţiune şi atenţie, cunoscute sub numele de tactici de tip „love bombing”. Totodată, mesajele pot fi foarte informale şi pot conţine uneori greşeli gramaticale. O practică frecventă este şi de a trimite documente false (acte de identitate, bilete de avion, contracte, chitanţe) pentru a părea credibili şi a susţine poveştile lor.
„Cei care comit escrocherii romantice sunt experţi în ceea ce fac, sunt răbdători şi meticuloşi, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emoţionali şi par de cele mai multe ori autentici, grijulii şi credibili. Unii dintre escroci sunt prezenţi pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media. În conversaţiile avute cu potenţialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată.
Astfel, dacă aţi stabilit o relaţie la distanţă pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic şi nu o cunoşteaţi inainte, analizaţi cu atenţie situaţia şi puneţi-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dvs., oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgenţă, în acel moment trebuie să vă activaţi reflexele de securitate. Atunci când aveţi suspiciuni, nu ezitaţi să cereţi ajutor!”, a spus Mihai Rotariu, manager al Direcţiei de Comunicare, Marketing şi Media din cadrul DNSC.
Sfaturi pentru a ne feri de fraude romantice
ING şi DNSC oferă o serie de sfaturi pentru prevenirea fraudelor romantice: oricare ar fi circumstanţele, nu trimiteţi niciodată bani unei persoane pe care nu o cunoaşteţi personal, indiferent de motivele invocate; nu oferiţi niciodată informaţii precum datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine cere aceste date; aveţi grijă ce postaţi şi faceţi public online.
De asemenea, specialiştii DNSC afirmă că atacatorii se pot folosi de informaţiile publicate pe social media pentru a înţelege şi aborda cu mai mult succes online şi recomandă verificarea informaţiilor legate de persoana cu care corespondaţi online.
„Cercetaţi fotografia şi profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care vă pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut şi pe alte site-uri sau aparţine altcuiva; dacă aţi fost contactaţi de o persoană suspectă care vă cere bani, raportaţi profilul pe platforma respectivă şi contactaţi autorităţile”, trasmit reprezentanţii DNSC.
Pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online şi a nu le cădea victimă, cetăţenii sunt sfătuiţi să se informeze constant despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC şi secţiunea de securitate de pe site-ul ING Bank, noteaza Antena 3 CNN
