O capelă din județul Botoșani, construită de una dintre cele mai faimoase familii de boieri din Moldova, reprezintă o adevărată bijuterie arhitecturală. Arhitecți italieni au lucrat la Capela „Sf. Teodor Sicheotul” (Capela Callimachi) din Stâncești. Este o capelă ortodoxă, ctitorită de vornicul Alexandru (Alecu) Callimachi, în satul Stâncești, din comuna Mihai Eminescu.
Inițial, aceasta a îndeplinit rolul de capelă privată a familiei princiare Callimachi. Ea se află pe un loc mai ridicat din partea de nord a satului Stâncești. Astfel, Vornicul Alexandru (Alecu) Callimachi a apelat la arhitecți italieni pentru construirea unui conac în stil neoclasic. Prin testamentul redactat în mai 1813 al mamei sale, Ruxandra, fiica vel logofătului Constantin Catargi și soția lui Ioan Callimachi, i se impunea lui Alecu Callimachi ca din veniturile rezultate din exploatarea moșiei să construiască o capelă „spre pomenirea mea și a răposatului meu soț și a tot neamului nostru din satul Stâncești, unde se prăznuiește hramul Adormirea Maicii Domnului și unde sunt îngropați răposații tatăl și bunicul său”.
Vornicul Alexandru Callimachi a îndeplinit voința mamei sale Ruxandra, și a construit pe moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se afla în apropierea conacului, care a fost distrus ulterior.
Construcția capelei a fost finalizată în anul 1837, după cum se poate citi în pisania scrisă cu litere chirilice aurite în pridvorul Bisericii. Vornicul Alexandru Callimachi a murit în august 1837, la moșia sa din Stâncești, și a fost înmormântat în pronaosul capelei.
Despre familia Callimachi se știe că a fost una dintre cele mai faimoase neamuri de boieri din Moldova . Erau boieri de modă nouă, în pas cu vremurile lor. S-a remarcat printre ei Teodor Callimachi, un diplomat care a contribuit decisiv la înfăptuirea Unirii din 1859 şi la recunoaşterea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domnitor.
Palatul de la Stânceşti a fost ridicat pe locul unui conac de ţară, construit de cei din neamul Călmaşu, încă din secolul al XVIII-lea. Palatul a fost finalizat în 1837 şi a fost coordonat de Alecu Callimachi, tatăl lui Teodor Callimachi. Era un palat modern pentru acele vremuri, ridicat în stil neo-clasic, de-a dreptul impresionant.
“….Castelul de la Stânceşti era de proporţii impozante, corpul central având ca elemente decorative la nivelul etajului 1 frumoase ancadramente la ferestre, precum şi două statui adosate faţadei, care încadrau cele trei ferestre ale salonului de la etaj, deasupra căruia era sculptată o rozasă. În partea superioară a corpului central se afla un fronton sculptat în piatră şi, pe toată lungimea faţadei, o cornişă artistic dantelată….”, preciza unul dintre urmaşii familiei Callimachi, citat de N. D. Ion în volumul „Castele, palate şi conace din România”.
Mai mult decât atât, Palatul de la Stânceşti era un adevărat leagăn de cultură. Avea o bibliotecă cu peste 60.000 de volume, cea mai mare bibliotecă privată de la acea vreme, din Moldova. A fost distrus de comunişti, rămânând în picioare doar Capella şi cripta familiei Callimachi. Cei din familia Callimachi şi-au atras și renumele de prieteni ai ţăranilor. Au fost consideraţi cei mai omenoşi moşieri, şi printre cei mai preocupaţi, pe lângă cei din neamul Başotă şi Miclescu, să lumineze pe copiii de ţărani, şi şă le ofere o şansă la educaţie. De altfel, Moşia familiei Callimachi, de la Stânceşti, a fost apărată de oamenii de pe domeniu, în timpul răscoalei de la 1907, potrivit Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Botoșani.
Unii urmasi ai lui Teodor Callimachi s-au abatut de la credinta ortodoxa. Ralu Callimachi crescuta in Franta, a trecut la cultele neoprotestante. Cu sprijinul ei Dumitru Cornilescu a tradus Biblia la Stancesti, intre 1916-1921, care este folosita de neoprotestantii romani si astazi. Aceasta traducere nu a fost acceptata de Biserica Ortodoxa. Nepotul lui Ralu Callimachi a fost Scarlat Callimachi supranumit ”printul rosu”. A fost simpatizant si sprijinitor al comunistilor intre cele doua Razboaie Mondiale.