Gabriel Iustinian Saveliev, din comuna Broscăuți, județul Botoșani, este fermier la a treia generație de lucrători ai ogoarelor. Tânărul Gabriel Iustinian Saveliev provine dintr-o familie de agricultori. Bunicul său a fost inginer agronom, tatăl, chiar dacă este profesor de sport, la bază a fost tehnician veterinar, iar Gabi a studiat Agricultura la Universitatea de Științele Vieții din Iași. Acum este doctorand în Exploatarea sistemelor de îmbunătățiri funciare la Facultatea de Agricultură a USV din Iași, scrie revista ferma.
De asemenea, sora sa este director la Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr. Gabriel lucrează cu familia 220 hectare de teren, în bună parte arendat, bogat în cernoziomuri levigate, dar cu deficite majore de fosfor și potasiu. În afară de rapiță (3.500 kg/ha) și floarea soarelui (în jur de 2.800 kg/ha), la celelalte culturi producțiile au fost cu mult sub așteptări: doar 2 tone la grâu și o tonă la porumb.
Fermierul a semănat 45 ha de rapiță pe un teren bine pregătit. Au fost ceva precipitații, cultura a fost fertilizată cu 200 kg DAP la hectar, erbicidată și e uniform răsărită. În condiții ideale, se pot opține 4000 kg/ha. Va însămânța 50 ha cu grâu, cultură care să-l ajute la asolament în anul următor, când va crește suprafața de rapiță, de altfel o cultură profitabilă.
„Rapița este mult mai profitabilă, dar tehnologia este un pic mai pretențioasă, însă anul acesta a fost singura cultură care ne-a adus profit în fermă”, explică botoșăneanul.
Gabriel și-a propus să crească exploatația, să micșoreze cantitățile de îngrășăminte și să reducă la 3.000 lei cheltuielile pe hectar. Datoriile de circa 10 miliarde de lei în bani vechi pun presiune pe costuri.
Gabriel nu a făcut încă pasul spre minim till. Face arătură, dar încă nu este 100% hotărât să schimbe sistemul, care implică noi investiții. Spune că după ce va trece peste impasul financiar, va cultiva sfeclă de zahăr și orz pentru bere.
„Agricultura am început-o de când eram în școala generală și mi-a permis tatăl meu să merg cu el în câmp! Dar pasiunea de a lucra pământul și dorința de a studia temeinic Agronomia a venit de la bunicul meu, un respectat inginer”, explică viitorul doctor în științe agricole.
