Județul Botoșani este o adevărată perlă ascunsă a nordului extrem. Cu o istorie bogată, cu vestigii unicat în Europa și peisaje de vis, puțin exploatate turistic, Botoșaniul este o destinație ideală pentru cei care doresc să se bucure de natura sălbatică, de călătorii spirituale aparte, scrie Adevarul.
Deși Botoșaniul este un județ care cu greu poate fi descris în doar câteva cuvinte, datorită complexității sale, istorice, geografice și etnice, caracteristica sa principală o reprezintă suprafața fantastică de luciu de apă. Puțini s-ar fi așteptat ca un județ atât de nordic să fie pe locul doi la nivel național ca suprafață a luciului de apă, după Tulcea. Practic, județul Botoșani este o adevărată împărăție a apelor, cu peste 3.600 de hectare de luciu de apă. Cele mai importante în rețeaua hidrografică sunt cele două râuri de mari dimensiuni, Prutul și Siretul, dar și cele peste 150 de iazuri ale județului. Toată această rețea hidrografică este un adevărat rai al pescarilor, asta și pentru că mereu a existat o preocupare pentru popularea iazurilor cu pește, o bază a alimentației localnicilor.
Majoritatea iazurilor sunt proprietate privată, dar cele mai multe, contra unei taxe, sunt deschise pescarilor. Unele sunt amenajate ca în Occident, cu umbreluțe de stuf, mici golfuri în care pescarii pot găsi momente de liniște și tot felul de amenajări, de la locuri de campat și până la mici terase de petrecere a timpului liber. Există și o categorie de iazuri sălbatice, preferate de pescarii care doresc o conectare cu natura și impresia totală de pescuit tradițional.
O parte a acestor iazuri au și o tradiție aparte, un adevărat blazon. De exemplu, iazurile de la Hănești și Sulița care au fost amenajate tocmai din timpul lui Ștefan cel Mare, pentru a alimenta mănăstirile din zonă, dar și curțile boierești. De altfel, toate aceste iazuri au și o faimă cât se poate de justificată: sunt pline cu pește de toate felurile. Reprezentanții Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Botoșani mărturisesc mai în glumă, mai în serios, că din apele Botoșaniului mai lipsesc doar rechinii și balenele.
„Avem toate tipurile de pește, mai puțin sturioni, rechini și balene. Începând de la caras, crap, ten, avat și până la somn şalău, ştiucă“, spune Cosmin Humelnicu, șeful AJVPS Botoșani.
De altfel, pe marile iazuri ale Botoșaniului, precum Rogojești sau Negreni, au loc competiții importante de pescuit, la care participă pescari din toată țara. „La Botoşani, pescuitul are o tradiţie neîntreruptă de secole. Aici vin pescari din toate judeţele învecinate, avem în jur de 6.000 de pescari înscrişi. Sunt locuri minunate, inclusiv cu capturi-record“, adaugă Cosmin Humelnicu.
Liniștea de pe malurile Prutului
Pescuitul la Prut, unul dintre cele mai mari râuri din România, oferă o experiență aparte, chiar și celor care folosesc pescuitul doar ca pretext pentru o evadare în natură. Malurile acestui râu care desparte România de Republica Moldova și Ucraina are în județul Botoșani un farmec aparte. Malurile sale reprezintă o lume idilică, o luncă populată cu păsări ca în Delta Dunării, căprioare și iepuri sălbatici. Pescarii vin să stea la cort, uneori mai mult pentru a trăi nopțile pline de miresme și triluri de pe malurile Prutului, decât să prindă pește. „La Prut este o senzație aparte. O senzație de libertate, liniște, regăsire. Acolo nu mergi doar pentru pește. Mergi pentru liniște – acea liniște care te vindecă. La Prut se merge doar la cort, nici nu sunt locații de cazare. Dar statul la cort completează experiența. Ieși la răsărit, dai la pește, te relaxezi și te bucuri de natură“, spune Alex, un pescar amator din Botoșani. Lipsa locurilor de cazare este, în schimb, cumva atenuată de faptul că distanțele sunt în general scurte. De exemplu, oricine se poate caza la hotelurile și pensiunile care se găsesc din belșug în municipiul Botoșani.
 |
Urmăreşte-ne pe Google News! |
