Ministrul Educației, Ligia Deca, spune “trebuie să sprijinim autonomia școlilor” și a dat ca exemplu faptul că “sistemele performante au un nivel crescut de autonomie școlară”. În emisiunea difuzată vineri de Prima News, ministra Educației a vorbit despre directorii “cu spirit antreprenorial”. În plus, directorii de școli ar putea avea “indicatori de performanță care să țină cont de situația fiecărei școli în parte, incluși în contracte”, mai spune Ligia Deca.
Ligia Deca a spus că “sistemele performante (n. red de educației) au un nivel crescut de autonomie școlară, motiv pentru care “trebuie să sprijinim autonomia școlilor”. A dat ca exemplu, școlile pilot, școli care au granturi prin proiecte PNRAS și care pot folosi banii primiți strict pe nevoi.
Întrebată ce măsuri se pot lua pentru a încuraja acei directori de școli care nu au inițiative de a aplica pentru proiecte, Ligia Deca a spus că în contractele directorilor ar putea fi introduse “indicatori de performanță care să țină cont de situația fiecărei școli în parte“
Declarația integrală a Ligiei Deca:
Ligia Deca, ministra Educației: “Avem școli unde directorul este extrem de orientat antreprenorial și înțelege foarte bine și rolul de atragere a sprijinului suplimentar, că-i financiar, că-i prin servicii de consiliere, că-i prin proiecte derulate de ONG-uri. Avem școli care au nevoie de sprijin suplimentar prin proiecte naționale, indicații din partea inspectoratului, știu eu, acțiuni proactive ale asociației de părinți și eu cred că dacă ne uităm la alte sisteme, sistemele performante au un nivel crescut de autonomie școlară, asta trebuie sprijinită. România este un stat care a plecat cu un sistem creionat cumva după modelul francez, care este centralizat istoric, după care a avut 50 de ani de comunism, care a introdus un al doilea nivel de centralizare.
Ca să putem să ne reîntoarcem la capacitatea locală, la capacitatea școlii avem nevoie să sprijinim autonomia și asta facem prin ce? Prin școli pilot, de exemplu, care experimentează și-și asumă prin proiecte de tip PNRAS, care nu vin și spun: toate școlile fac învățământ remedial. Nu. Dau un grant școlii, un catalog de activități posibile și fiecare școală își desenează intervenția în funcție de nevoile comunității de elevi. Deci trebuie să sprijinim autonomia pentru ca școlile să găsească cea mai bună soluție pentru ele.
Primul element eu zic că a fost deja parcurs. Predecesorii mei când au organizat concursurile de director, au implicat data trecută, îmi aduc aminte în premieră mediul privat, cei care lucrează în HR, în companii, care au venit benevol și au fost incluși în comisiile acelea de observatori, au consiliat și eu cred că mulți directori care au luat concursul și care sunt acum în școli au o altă perspectivă asupra rolului lor.
Există o serie de proiecte pe care Ministerul le desfășoară în parteneriat cu ONG-uri sau cu asociații profesionale sau cu universități care țin de profesionalizarea managementului și leadershipului școlar. Vom face asta în continuare. Avem și fonduri în PNRR pentru asta, pentru formare, mai ales formare, în contextul noilor legi ale Educației, pentru că e și o schimbare de abordare, de principii, nu e vorba doar de reguli noi.
Mai mult decât atât, ne dorim ca odată ce avem noile concursuri de director să avem și niște contracte de management cu indicatori de performanță care să țină cont de situația fiecărei școli în parte. Unele școli își pot propune un număr mare de note mari la evaluările naționale sau de olimpici. Alte școli își vor propune reducerea abandonului școlar, alte școli își vor propune reducerea fenomenului de bullying, dacă el se înregistrează în comunitatea respectivă.
Deci este nevoie să adecvăm evaluarea performanței la realitățile fiecărei școli. Mai mult decât atât, există o serie de instrumente de monitorizare și control, că vorbim despre inspecții, că vorbim despre evaluarea calității realizată prin ARACIIP, care conform noi legi, o să fie cumva unite tocmai pentru a reduce din birocrație. De asemenea, vorbim și despre acel control pe care consiliile de administrație ar trebui să-l exercite asupra activității directorilor.
Practic, consiliile de administrație, care includ și profesori, și reprezentanți ai autorității locale și părinți și elevi, aș zice eu, ar trebui să includă și profesioniști în toate domeniile despre care am vorbit mai devreme. Pot să vină să imprime școlii o altă direcție.
Deci directorii de școală sunt niște persoane pe care se pune foarte multă presiune, au nevoie și ei de ajutor. Și în același timp cred că încet, încet ne îndreptăm și spre acel sistem de monitorizare al performanței pe care ni-l dorim cu toții. Să știți că nu au fost singulare cazurile în care directori care și-au asumat inițial această responsabilitate, au decis că nu este pentru ei. Există ieșiri din această poziție de director ca opțiune personală și sigur, există și mulți tineri entuziaști care își doresc să devină lideri de școală”.
Sursa:edupedu.ro
