Meserii bănoase interzise prin lege

Mii de absolventi ai unor facultati de prestigiu constata ca au invatat degeaba deoarece le este imposibil sa profeseze in domeniile in care s-au pregatit.

Mii de absolventi ai unor facultati ingroasa anual randurile somerilor pentru ca, desi au o calificare, nu pot profesa din cauza unor masuri exclusiviste. Invocand dorinta de autoprotectie, notarii, avocatii, psihologii, arhitectii, dar si alte categorii profesionale s-au asociat intr-un soi de bresle inchise, iar cei care au absolvit facultatile de profil nu pot munci in domeniu fara o autorizatie de libera practica din partea acestor caste profesionale.

Situatia a ajuns in atentia comisarului european pentru concurenta, Neelie Kroes, care a cerut inca de anul trecut liberalizarea pietei serviciilor oferite de liber-profesionisti si eliminarea sistemelor de autoprotectie traditionale ale breslelor. Desfiintarea sistemului de casta a inceput sa fie aplicat doar in Danemarca, Marea Britanie si Olanda, in timp ce la polul opus se afla Cehia, Cipru, Finlanda, Grecia, Malta, Spania, Suedia, Belgia si Romania unde absolvirea studiilor de lunga durata nu iti asigura si posibilitatea de a profesa.

Meserie invatata pe bani grei

In Romania, aparent toti licentiatii in Drept s-ar putea inscrie in breasla avocatilor. In realitate, lucrurile sunt extrem de complicate, pentru ca trebuie sustinut mai intai un examen de admitere, trebuie gasit un avocat care sa accepte sa fie mentor timp de doi ani pentru avocatul stagiar, dupa care urmeaza examenul de definitivat. Cel mai mult conteaza legile nescrise, potrivit carora orice serviciu se plateste. Asa s-a ajuns ca stagiatura sa coste sume de ordinul miilor de euro. Iar lucrurile nu se opresc aici. Potrivit legii, „profesarea profesiei fara a fi membru al unui barou constituie infractiune”. Cum de anul trecut barourile paralele nu mai sunt recunoscute de lege, singura varianta ramane Baroul traditional. „Toti avem aceeasi pregatire, suntem organizati potrivit legii si nu inteleg de ce a fost nevoie de aceasta excludere, dar plangerea noastra la Curtea Europeana a Drepturilor Omului va fi solutionata in viitorul apropiat„, a subliniat Pompiliu Bota, decanul Baroului constitutional.

O situatie similara este si in cazul notarilor sau executorilor judecatoresti, unde accesul in profesie se face prin intermediul unor examene si concursuri, dar unde numarul de birouri sau cabinete este restrictionat la nivelul fiecarui judet. Prin urmare, chiar daca unii absolventi de Drept ar dori sa-si infiinteze birouri notariale, nu se poate pentru ca totul e tinut sub control de Uniunea Nationala a Notarilor Publici.

––

Arhitecti si psihologi fara drept de libera practica

Nici psihologii nu au prea multe sanse de a se afirma pe piata libera. Absolventii Facultatii de Psihologie nu-si pot deschide cabinete private decat in situatia in care se inscriu in Colegiul Psihologilor din Romania (CPR) si obtin atestatul de libera practica. Ce presupune acest lucru – plata unor taxe si sustinerea unui examen. „Sistemul de acordare a atestatelor de libera practica este o forma de protectie impotriva impostorilor. Sunt o sumedenie de facultati private care nu stiu cat de bine ii pregatesc pe viitorii absolventi, iar examenele reprezinta doar un test formal„, a spus Mihail Gaspar, presedintele filialei CPR Iasi.

La fel se intampla si in cazul arhitectilor care, dupa sase ani de cursuri universitare nu au drept de semnatura. Pentru a profesa, ei trebuie sa obtina mai intai autorizatie de libera-practica de la Ordinul Arhitectilor. Dar si medicii pot fi considerati o casta profesionala, deschiderea unor cabinete fiind restrictionata de obtinerea autorizatiilor de libera practica. Aici insa, exista o diferenta de tratament. Daca cei care termina medicina generala nu pot profesa fara rezidentiatul terminat, dentistii si farmacistii o pot face.

––

Si lucratorii la cadastru au propria breasla

Daca in unele situatii acordarea atestatelor ar fi justificata, cum ar fi medicina, in alte domenii acest lucru inseamna doar incalcarea dreptului la munca si limitarea concurentei. Iar pericolul il reprezinta extinderea acestor practici. Astfel, au inceput sa apara noi caste, in urma cu cativa ani fiind infiintata Asociatia Profesionala a Specialistilor in Masuratori Terestre si Cadastru. Iar efectele nu le resimt doar cei care doresc sa profeseze, ci inclusiv populatia, breslele mentinand sub control tarifele practicate. „Categoriile profesionale sunt organizate in anumite asociatii profesionale insa nu poate fi conditionata incheierea unui contract de munca de apartenenta sau nu la o asemenea forma„, sustin si reprezentantii Avocatului Poporului – Biroul teritorial Iasi.

Monitorul de Botosani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *