Doi primari din județul Botoșani au învățat să prioritizeze proiectele edilitare, renunțând chiar la fonduri pentru asfaltări fiindcă aveau în execuție lucrări subterane. Și-au asumat decizia tocmai pentru a nu sparge drumurile proaspăt reabilitate, o practică devenită tradiție în administrația românească.
În practica administrativă și edilitară românească s-a încetățenit, mai ales în ultimele două decenii, o practică absolut aberantă. De multe ori, după ce autoritățile reușeau să asfalteze străzile, la scurt timp distrugeau totul pentru a reabilita sistemele de apă, canalizare sau termoficare.
Evident, asfaltul „readus la starea inițială”, cum apărea în majoritatea contractelor cu antreprenorii, nu mai arăta nici pe departe ca la început. Pe scurt, sume uriașe aruncate pe fereastră, dintr-o lipsă crasă de interes în sensul prioritizării lucrărilor. Iar exemplele sunt multiple.
În anul 2021, pasajul de la Doamna Ghica din București, proaspăt asfaltat, a fost spart pentru ca Temoenergetica să modernizeze o conductă. În anul 2013, pe Calea Florești în Cluj, strada asfaltată a fost spartă pentru a fi schimbate niște țevi.
La Botoșani, o bună perioadă se reabilitau drumuri, pentru ca asfaltul abia pus să fie distrus, în special pentru lucrările la rețeaua de apă și canal.
Doi primari de la țară, din județul Botoșani, reușesc însă cu succes să întrerupă această aberantă „tradiție” edilitară. Mai precis, au înțeles și au învățat, chiar cu riscul de a pierde unele proiecte, să prioritizeze lucrările, tocmai pentru a nu arunca banii pe fereastră. Este vorba despre edilii din Stăuceni și Corni.
„Am pierdut un proiect pentru drumuri în 2011”
Comuna Stăuceni se află la câțiva kilometri de municipiul Botoșani și este formată din patru sate. Toate satele beneficiază de apă și canalizare, iar din 2025 comuna va fi racordată la gaz metan.
Cozmin Epuraș, edilul Stăuceniului, aflat la cel de-al patrulea mandat, spune că încă are lucrări de extindere a rețelelor de canalizare și mărturisește că încă din 2011 a făcut tot posibilul pentru a face lucrările în ordinea lor firească. Mai precis, a asflatat străzile numai după ce s-a asigurat că a terminat toate lucrările în subteran.
„Am și pierdut un proiect pentru drumuri în 2011. Am renunțat fiindcă lucram la proiectul pentru apă și canalizare. Eram conștienți că vom termina drumul și după aceea se va sparge pentru conducte. Așa facem de atunci. Vedem ce lucrări sunt și preferăm să amânăm sau să renunțăm la anumite proiecte doar pentru a face lucrurile în ordinea firească și a nu arunca banii pe fereastră”, precizează Cozmin Epuraș.
„Am dat declarație pe propria răspundere”
Același sistem îl aplică și Valerian Vărvăruc, edilul din Corni, o comună situată la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Botoșani. Valerian Vărvăruc se apropie de încheierea primului mandat, dar a lucrat anterior cu proiecte pe fonduri europene în administrația publică și cunoaște această meteahnă a lipsei de prioritizare a lucrărilor.
La fel ca edilul din Stăuceni, primarul din Corni spune că nici nu s-a gândit la asfaltare până nu termină lucrările la apă și canal. A realizat deja o parte a rețelei, în urmă cu un an, iar acum urmează alte aducțiuni.
„Am dat declarație pe propria răspundere, amânând asfaltarea până la finalizarea lucrărilor de apă și canalizare. Așa este normal. Ar fi păcat să execuți o lucrare și după aceea să o distrugi. Noi am asfaltat pe o porțiune, însă doar după ce am încheiat acel tronson cu reabilitarea rețelei de apă și canalizare. Mai avem 15 kilometri de prelungire conducte și 700 de racorduri. După care asfaltăm”, a mărturisit Valerian Vărvăruc, scrie adevarul.ro.
Urmareste-ne pe Google News
