Centrul comunei Tudora a fost ocupat, duminică, 31 decembrie, de mascați, căiuți și urători. Un adevărat spectacol de datini și obiceiuri a avut loc în localitate, spre bucuria localnicilor, și nu numai. Mulți dintre cei plecați în străinătate se întorc cu drag de sărbători, unii special pentru a vedea tradițiile care au loc de Anul Nou în comună.
„Venim în fiecare an să-i vedem. Eu lucrez cu soțul în Spania și în urmă cu câțiva ani au venit cu noi și niște prieteni spanioli care au vrut să vadă tradițiile la noi”, a mărturisit o tudoreancă.
De departe, cel mai așteptat este jocul căiuților. Uniforma purtată de aceștia are o însemnătate aparte și pare a fi o imitare a uniformelor ofiţerilor Armatei Franceze a lui Napoleon, care în 1812 au trecut şi pe la noi prin ţară în timpul campaniei împotriva Rusiei.
Despre urşi şi ursari (ţigani la urşi) se ştie că înainte erau ursari care colindau prin sate cu un urs dresat care avea obiceiul de a călca pe şale pe cei care îi durea spatele (îndeosebi femeile), dar cu timpul ursul obişnuit a fost înlocuit de un om mascat. Azi ursul şi jocul la urs, estetic şi vioi ar fi o reminescenţă a existenţei urşilor din pădurile tudorene, iar căldărăriţa – nevasta ursarului – o ironie la adresa femeilor care se ocupau cu ghicitul şi descântecele din trecut. Ceilalţi mascaţi, evrei, doctori, căldărari, negustori erau şi sunt ironizări ale felului în care aceştia îşi făceau meseriile.
Tortul țăranului român, o rețetă veche de sute de ani, care încă se păstrează la Botoșani
