În județul Botoșani există o biserică de lemn monument istoric unicat în Moldova, a cărei poveste este demnă de scenariul unui film. Este vorba despre Biserica de lemn „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Corjăuți- Hilișeu Horia. Deși are o vechime considerabilă, lăcașul încă stă în picioare, neîmblânzit de timp. Este de altfel inima acestui mic sat, Corjăuți, aflat la o depărtare de aproximativ 50 kilometri de municipiul Botoşani şi foarte aproape de frontieră.
Biserica este una dintre comorile arhitecturale ale județului Botoșani. Tradiția susține ridicarea bisericii de lemn în următoarele împrejurări: între anii 1811 – 1813 Ioniță Bașotă ridică în satul Pomârla, unde își avea conacul, o biserică nouă din zid. Bisericuța din lemn, ctitorită de Bașotă a fost cerută de locuitorii satelor Corjăuți și Hliboca, ambele situate pe moșia lui Bașotă. Iscându- se ceartă între aceste două sate cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci a avut un cuvânt hotărâtor și a poruncit ca de îndată corjăucenii să-și ridice biserica. Aceștia, în mare grabă, au desfăcut biserica și în timpul nopții au transportat-o la Corjăuți, unde au reclădit-o, potrivit exploratorului Ionuț Haidău.
Anii 1899, 1908, 1913, și 1943, scriși cu vopsea pe peretele exterior de Nord – Vest al altarului, ar putea surprinde diferite reparații ale construcției. Ca formă arhitecturală, această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Acoperișul are două steșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni.
Biserica are un aspect auster, deși nu- i lipsesc unele elemente decorative la intrări și la consolele de sub streșini. De remarcat portarul de intrare în biserică, trilobat în partea superioară, tăiat mai înalt în ax și decorat cu rozete și alte motive filigranate în jurul golului intrării. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul inițial din draniță care deteriorându-se a fost înlocuită cu tablă.
Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70 m, iluminat de o singură fereastră în partea de apus, este despărțit de restul bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul are formă pătrată cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60 /30 cm. Altarul are formă poligonală, despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos.
Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și portal. Catapeteasma se presupune că este executată odată cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictat în stil bizantin și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze și ramuri poleite. Preotul paroh care se îngrijește de bunăstarea acestei biserici unicat este părintele Cristian Tărnăuceanu.
Foto: Ionut Haidau
