În 2003, Săndel Popovici (fost Lapteacru) a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru patru crime. Și-a ucis mama și trei frați. Iniţial, el a recunoscut fapta, dar apoi a susţinut că tatăl lui este ucigaşul. Cazul lui a șocat întreaga țară.
Potrivit Libertatea.ro, într-o după-amiază de marţi, pe 1 octombrie 2002, un bărbat din Botoşani suna la poliţie, îngrijorat că din apartamentul vecinilor de la parter vine un miros puternic de putrefacţie. Poliţia a spart uşa şi a găsit înăuntru patru cadavre.
Maria Lapteacru, o femeie de 51 de ani, şi trei dintre copiii ei (Geanina, care avea 15 ani, Vasile, de 17 ani şi Liliana, 19 ani) fuseseră ucişi cu lovituri de ciocan şi de cuţit. În aceeaşi casă locuia şi Săndel, fiul cel mare al Mariei. Însă el lipsea. Imediat, a devenit principalul suspect şi a fost reţinut de poliţie, câteva ore mai târziu.
O noapte de coșmar
Săndel Lapteacru a recunoscut că, în noaptea de 21/22 septembrie 2002, i-a ucis pe mama şi pe cei trei fraţi ai săi. A spus că familia lui făcea parte dintr-o sectă de penticostali şi că, din cauza lor, nu putea să-şi cumpere un televizor sau să bea alcool.
„I-am ucis ca să mă eliberez de stres”, şi-a motivat el crimele.
Anchetatorii au refăcut filmul evenimentelor, din declaraţiile lui şi ale martorilor cu care Săndel a interacţionat în acele zile. Bărbatul de 27 de ani locuia împreună cu soţia lui, Sara*, şi cu cei trei copii ai lor în sufrageria din apartamentul Mariei Lapteacru. Săndel terminase opt clase, apoi făcuse închisoare pentru furturi din locuinţă. Acum, el lucra ca sezonier, pe unde găsea, iar soţia lui era angajată la o firmă de confecţii din oraş.
Din iarna lui 2002, Săndel n-a mai vrut să meargă la adunările penticostalilor. Începuse să bea, umbla prin baruri şi discoteci, iar relaţia cu mama lui a devenit tensionată. Se certau, iar în iunie, cu câteva luni înainte de crimă, el a ameninţat că „le va lua gâtul la toţi, pentru a putea trăi în linişte”, a declarat, în anchetă, soţia lui Săndel. Sâmbătă, pe 21 septembrie 2002, Maria Lapteacru le-a cerut lui Săndel şi soţiei lui să plece din casă. Sara şi-a luat fetița de 8 luni și a mers la părinții ei, într-o comună de lângă Botoşani. În apartamentul Mariei au rămas Săndel şi ceilalţi doi copii, care aveau 3 şi, respectiv, 2 ani.
Declaraţia de recunoaştere a crimelor
În acea seară de sâmbătă, Săndel a ieşit în oraş cu Maria*, o tânără pe care o cunoscuse cu o lună înainte, la Festivalul Berii. S-au plimbat vreo oră prin părculețul de lângă primărie, apoi el s-a întors acasă şi s-a culcat. Dar în jurul orei 1.00, conform declaraţiei lui, s-a trezit din somn şi a decis să-şi omoare toată familia, mai puțin cei doi copii ai săi.
A făcut asta folosind un ciocan şi un cuţit. În anchetă, Săndel a declarat că a întreținut raporturi intime cu surorile lui, în timp ce ele se aflau în agonie. Legiştii au precizat, în raportul lor, că din cauza timpului mare ce a trecut de la decesul victimelor şi până la găsirea lor, acuzaţia de viol nu poate fi probată.
Martoră: A doua zi, a aprins 9 lumânări
Săndel Lapteacru a mai declarat că, după ce a comis cele patru crime, s-a spălat de sânge, şi-a schimbat hainele, iar în jurul orei 6.00 a sunat-o pe Maria, de pe telefonul fix din casă, anunțând-o că vrea să-i facă o vizită.
Pe urmă, a răscolit prin cele două dormitoare şi a găsit, sub perna mamei, cheia apartamentului și vreo 4 milioane de lei (vechi). După ce a scos mânerul uşii ce ducea spre aceste camere, pentru ca cei doi copii să nu intre acolo, a plecat de acasă. S-a oprit la un restaurant, iar în jurul orei 8.30, a ajuns acasă la Maria.
Femeia le-a declarat anchetatorilor că Săndel i-a oferit trei trandafiri albi şi a invitat-o în oraș. Au mâncat la un restaurant din zona gării, apoi au mers la o biserică aflată în zonă, unde el a aprins 9 lumânări. În jurul prânzului, se precizează în rechizitoriu, bărbatul s-a întors acasă. Le-a dat să mănânce celor doi copii, apoi a plecat în comuna unde locuiau socrii lui, pentru a-i cere soţiei să vină cu el la Botoșani, ca să-i ia pe cei mici.
Sara a declarat în anchetă că, atunci când au intrat în apartament, fetiţa de 3 ani ieşea din primul dormitor. Reuşise să deschidă uşa cu mânerul pe care Săndel îl pusese pe o vitrină. Când a văzut-o, el a închis repede acea uşă şi a refuzat să o mai deschidă.
Femeia a mărturisit că, în acel moment, văzând comportamentul lui, dar şi lipsa celor din casă, a realizat că s-a întâmplat o mare nenorocire. Şi-a luat repede copiii și a plecat de acolo.
Martoră: Voia să fugă în Grecia
În zilele următoare, Săndel a sunat de mai multe ori, de pe telefonul fix din apartament, în SUA, acolo erau stabiliţi doi fraţi de-ai lui, dar și în Grecia, unde avea un văr. Pe 27 septembrie, când un vecin l-a oprit şi l-a întrebat ce e cu mirosul greu ce vine din casă, Săndel a decis să scape de cadavre. A cumpărat de la un peco 4 litri de benzină, apoi a luat cadavrul mamei, l-a pus în cada din baie, l-a stropit cu combustibil şi i-a dat foc. Dar când hainele au început să ardă şi baia s-a umplut de fum, a stins repede focul, de frică să nu cheme vecinii pompierii.
Trei zile mai târziu, el a sunat-o pe Ana*, o prietenă mai veche, căreia i-a spus să-și ia pașaportul, pentru că pe 5 octombrie vor merge împreună în Grecia. Câteva zile mai târziu, a mers la ea şi şi-a lăsat acolo o geantă de voiaj.
Pe 1 octombrie, în după-amiaza în care poliţia descoperea crimele, Săndel şi Ana serveau masa la un bar din centrul oraşului. De acolo, au mers la o discotecă unde, în jurul orei 23.00, Săndel a fost identificat şi reţinut de poliţie. Răsturnare de situaţie:
„Nu eu, tata i-a omorât!” După trei luni de arest preventiv, Săndel Lapteacru a revenit asupra recunoaşterii faptei. A susţinut că tatăl lui e cel care a comis crimele, „pentru că mama voia să vândă apartamentul. A fost nevoit să-i omoare şi pe ceilalţi, ca să nu-l denunţe la poliţie. Am luat totul asupra mea, după ce tata mi-a promis că-mi va lăsa mie apartamentul şi că o să mă scoată iresponsabil, la expertiza psihiatrică”, declara bărbatul.
La proces, el a recunoscut doar că a blocat uşa ce dădea spre dormitoare şi că a încercat să incendieze cadavrul mamei sale. Sandu Lapteacru, tatăl lui Săndel, avea 51 de ani. Pentru că şi lui îi plăcea să bea, iar Maria era pocăită, se despărţiseră în urmă cu cinci ani; ea rămăsese în apartament, cu copiii, iar el se mutase la părinţii lui, în Galaţi. Dar în iulie 2002, când a găsit de lucru ca cioban în satele de lângă Botoşani, Sandu s-a întors acasă.
„Pe 2 septembrie 2002”, se precizează în rechizitoriu, „pentru că el continua să bea și nu a trecut la religia penticostală, soția i-a spus să nu mai vină acasă”. Iar bărbatul s-a mutat la un prieten. În anchetă, Sandu Lapteacru a negat că ar avea vreo legătură cu crimele, iar prietenul lui a confirmat că, în acea noapte, acesta dormea în casa lui.
Probele care au decis condamnarea pe viaţă
În octombrie 2003, Tribunalul Botoşani l-a condamnat pe Săndel Lapteacru la pedeapsa detenției pe viață. Decizia a fost menţinută de Curtea de Apel Suceava, şi apoi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Iată care sunt probele pe care s-au bazat judecătorii în pronunţarea acestei sentinţe:
● Recunoaşterea faptei. „Inculpatul a recunoscut întru totul și fără regrete fapta comisă, relatând în detaliu activitatea sa infracțională din noaptea de 21 septembrie 2002. Ulterior, a negat fapta, indicând drept autor al crimei pe tatăl său. În mod corect însă s-a stabilit că această susținere nu are relevanță în cauză, atât timp cât prin nicio probă administrată nu s-a făcut dovada că tatăl său s-ar fi aflat în acea noapte în locuință”, se precizează în Decizia 1.568/2004 a ÎCCJ.
● Lipsa unui alibi. Săndel a susţinut că, în noaptea de 21/22 septembrie 2002, a fost tot timpul cu Maria. În decembrie 2002, din arest, el i-a trimis tinerei un bilet, prin intermediul unui fost coleg de celulă, rugând-o să declare că în acea noapte au fost amândoi la un restaurant, alături de alte două persoane, nominalizate şi ele în bilet. Dar Maria a declarat mereu că s-a văzut cu el numai o oră, seara.
● Scrisoarea trimisă soţiei. Tot în decembrie 2002, Săndel i-a trimis soţiei lui o scrisoare în care îi spunea: „Ai să te convingi că ceea ce am făcut eu a fost pentru binele tău şi al copiilor. Dacă vrei să ştii adevărul, fosta ta soacră mă infiltra, ca să mă duc cu altele, pentru ca să mă despartă, ea ştia tot şi tot ea îmi dădea bani de cheltuială, iar eu trebuia să accept ca să nu te fugărească pe tine, ea ştia că, dacă mă duc aiurea, tu suferi şi ea se bucura, asta până mi-am dat eu seama şi a trebuit să aleg, ori trebuia să mă despart de tine, ori să le pun capac”.
● Cheile de la apartament. Butucul yalei nu prezenta nicio urmă de forţare, iar tatăl lui Săndel nu avea cheie, deci n-ar fi putut pătrunde în apartament, au stabilit anchetatorii. Sara plecase de acasă pe 21 septembrie, luând cu ea o cheie a apartamentului, iar când a fost reţinut şi percheziţionat, asupra lui Săndel a fost găsită o altă cheie, cea furată de sub perna mamei. Conform sentinţei Tribunalului Botoşani, la camera de corpuri delicte anchetatorii au depus, ca probe, pe lângă armele crimei, 3 chei şi un butuc de yală.
● Amprentele. Criminaliştii au găsit, pe receptorul telefonului din apartament, o urmă papilară, plină de sânge. S-a stabilit, prin expertiză, că ea îi aparţine lui Săndel Lapteacru. La fel ca şi amprentele descoperite pe una din cele două sticle cu benzină, găsite în casă. În acel apartament, „cu prilejul cercetării la fața locului, au fost identificate ciocanul și cuțitul care au fost folosite la suprimarea vieții victimelor”, se arată în sentinţa Tribunalului Botoşani. Cuţitul avea mâner de aluminiu. În motivarea deciziei magistraţilor nu se precizează dacă pe armele crimelor au fost găsite sau nu amprente. Şi, dacă au fost găsite, ale cui erau.
De ce n-au aprobat judecătorii expertizele
După ce a fost condamnat, Săndel Lapteacru a solicitat revizuirea sentinţei. Abia a treia oară, în mai 2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a sesizat instanţa cu cererea prin care deţinutul arăta că judecătorii care l-au condamnat nu au dispus efectuarea unui test ADN sau a unei expertize tehnico-ştiințifice a amprentelor de pe armele crimelor. Condamnatul pe viaţă cerea ca măcar în 2007 să fie făcute aceste expertize. Dar Tribunalul Botoşani i-a respins cererea de revizuire, ca nefondată. La acest proces, presa a avut acces în sala de judecată şi a filmat reacţia lui Săndel Lapteacru.
Judecătorul a considerat că Lapteacru solicită „administrarea de probe noi, pentru a dovedi nevinovăţia sa, în condiţiile în care aceste probe puteau fi cerute, puse la dispoziţie şi administrate cu ocazia judecăţii de fond şi în căile de atac, lucruri care însă nu s-au cerut, fiind cerute pentru prima oară prin actuala cerere”. Săndel Lapteacru a atacat decizia. În ianuarie 2008, Curtea de Apel Suceava i-a respins din nou cererea, cu motivarea că „solicitările, respectiv efectuarea unei expertize ADN şi tehnico-ştiinţifică a amprentelor sunt, de fapt, o completare a probatoriului administrat de către instanţele care au judecat cauza (…), situaţie ce nu se încadrează în categoria de fapte şi împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă”. În 2002 – 2003, în România doar IML Craiova făcea expertize judiciare genetice, într-un laborator de la Universitatea de Medicină şi Farmacie. Abia în 2004, a fost inaugurat şi laboratorul de identificare ADN din INML Mina Minovici.
A devenit student, în închisoare
De când e la închisoare, Săndel Lapteacru şi-a schimbat de două ori numele, iar acum a devenit Săndel Popovici. A divorţat de prima soţie, apoi s-a recăsătorit de două ori. A terminat liceul, iar în ultimii ani, prin învăţământ la distanţă, a urmat cursurile unei facultăţi de psihologie. Conform mandatului de executare a pedepsei, el ar trebui să iasă din închisoare în septembrie 2101. Dar orice condamnat pe viaţă poate fi liberat condiţionat după executarea efectivă a 20 de ani de detenție, iar Popovici a depus deja prima cerere. Cererea de liberare condiţionată i-a fost respinsă, pentru că el încă nu executase efectiv cele 7.305 zile de închisoare, deci nu îndeplinea condiţia de bază prevăzută în Codul Penal. Tribunalul Arad a stabilit că situația lui Săndel Lapteacru ar putea fi rediscutată după ce el împlineşte 20 de ani de detenție, adică în septembrie 2022.
Sursa: Libertatea
