Ciorba inventată de o femeie din Botoșani rupe topurile mondiale. A depășit produse celebre și a ajuns pe locul 12

Ciorba inventată de o femeie din Botoșani, pe vremea când lucra la un restaurant din județul Suceava, rupe topurile mondiale. Recent, preparatul a depășit produse celebre și a ajuns pe locul 12,  în cadrul unui clasament denumit „Top 100 cele mai bune supe din lume”. Mai mut de atât, cei care au făcut clasamentul au dat și detalii despre proprietățile pentru care preparatul este cunoscut.

Taste Atlas a realizat un clasament al celor mai bune supe din întreaga lume în aprilie 2023. Potrivit datelor publicate de site-ul de specialitate, primul lor în top este ocupat de Tonkotsu ramen (Japonia), cel de-al doilea, de Zurek (Polonia), iar cel de-al treilea, de Mercimek çorbası (Turcia). În clasament, au fost integrate și șase supe românești care au reușit să cucerească gurmanzii din întreaga lume. Preparatul care ne face cinste peste hotare, ieșit pe locul 12, este ciorba rădăuțeană.  Cu un punctaj de 4,6 din 5, ciorba rădăuțeană a plasat România pe locul 12, dar nu este singurul preparat din top.

„Ciorba Rădăuțeană este o supă tradițională romanească. Este făcută dintr-o combinație de pui, ceapă, ardei roșu dulce, țelină, morcovi, suc de lămâie, usturoi, pătrunjel și smântână. Ingredientele se fierb la foc mediu până când carnea și legumele devin fragede. Supa este destul de acră datorită adaosului de suc de lămâie. În România, ciorba Rădăuțeană este apreciata în special pentru că este un remediu pentru mahmureală și are proprietăți de vindecare – este adesea folosită ca remediu pentru simptomele răcelii comune”, au transmis cei care au făcut topul despre ciorba rădăuțeană.

Cea care a inventat ciorba rădăuțeană este Cornelia Dumitrescu, acum în vârstă de 76 de ani. În anii ’70, ea  era bucătarul-șef al restaurantului Nordic din Rădăuți, locaţie ce aparținea de Ministerul Turismului.

„M-am născut în comuna Mihăileni, judeţul Botoşani, la 2 kilometri de graniţa cu Ucraina. Părinţii mei erau ţărani, agricultori, însă mama era vestită în sat, fiind chemată la nunţi şi botezuri pentru că era pricepută în a ajuta şi organiza gospodinele care pregăteau mâncarea. Ea a insistat să fac şcoala profesională de bucătari de la Rădăuţi. La 19 ani am început activitatea ca ajutor şi apoi bucătar, chiar bucătar-şef, în cadrul Oficiului Național de Turism, la restaurantul Nordic, cel mai mare restaurant din Rădăuţi, la acea vreme. Maestru în arta culinară am ajuns parcurgând traseul de formare profesională, am lucrat o perioadă scurtă în Germania democrată şi în Grecia, în stagii de schimb de experiență, iar cursurile şi examenul pentru maestru bucătar şi bucătar-şef au fost la Posada şi Bucureşti. Restaurantul Național reprezintă aproximativ jumătate din fostul spațiu al celui dinainte, Nordic, pe care l-am condus un timp, înainte și după 1989, împreună cu o colegă. Din 1999 am pornit singură cu această afacere de familie, susținută de soț și de copii”, spunea într-un interviu botoșăneanca.

Ea a povestit și cum a făcut pentru prima dată ciorba rădăuțeană.

– Serafim, soțul meu, își dorea o ciorbă asemănătoare la gust cu ciorba de burtă, dar făcută din carne de curcan sau de pui. Așa că i-am îndeplinit dorinţa şi i-am pregătit-o astfel, servind-o familiei, în premieră, cu ocazia unei aniversări. A fost pe placul tuturor și, la sugestia lui, am introdus noul produs culinar și în meniul restaurantului unde lucram. La scurt timp, am adaptat rețeta, înlocuind carnea de curcan cu cea de pui, mai ieftină și mai ușor de procurat. Astfel, ciorba rădăuțeană a devenit cea mai căutată din meniurile restaurantelor românești, mai ales pentru diplomaţii străini care treceau prin Bucovina de Nord, în vizită pe la mănăstiri, sau chiar la restaurantul Nordic. Chiar dacă nu am înscris la OSIM ciorba rădăuțeană, nu regret acest lucru. Singura recunoaștere publică oferită de autorități este titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Rădăuți”, primit în 2009”, a spus femeia.

Alte ciorbe românești din topul gastronomic al lumii sunt: ciorba de văcuță – locul 86, ciorba de burtă – locul 75, ciorba de fasole – locul 73, cupa de pui cu tăiței – locul 56.