Examenele de Bacalaureat şi de Evaluare Naţională se schimbă din nou. Vor fi introduse mai multe probe

Ligia Deca a finalizat draftul legilor educaţiei şi l-a prezentat pentru prima data liderilor din coaliţia de guvernare. Viziunea Ligiei Deca arată total diferit faţă de cea a fostului ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Surse Observator arată că dacă Sorin Cîmpeanu ţinea neapărat la o probă comună cu toate materiile din liceu, iată că Ligia Deca îşi doreşte acum o probă unică la limba şi literatura română.

Se schimbă din nou examenul de Bacalaureat

Şi orală, dar şi scrisă, iar gramatica nu este exclusă din acest pachet. Vorbim şi despre competenţele digitale, care pot fi date acum de către elevi în clasa a XI-a şi nu doar în clasa a XII-a, aşa cum se întâmplă în prezent. Elevii vor avea şi probe specifice, în funcţie de fiecare profil.

Un alt subiect controversat este şi admiterea la liceu. Ligia Deca îşi doreşte păstrarea Evaluării Naţionale, dar vrea să introducă un examen separat de admitere pentru colegiile care au o concurenţă foarte mare.

Rămâne de văzut cum vor fi aplicate toate aceste măsuri, deoarece ştim că de România Educată am auzit încă din 2016, la Cotroceni, iar până astăzi nu s-a concretizat absolut nimic. Noul calendar arată că proiectele vor fi aprobate şi vor ajunge în parlament până în data de 15 martie.

Așadar, noul Bacalaureat va avea cel mult 10 probe:

– Limba și literatura română, scris si oral

– 2 probe scrise pentru limbi străine

– 2 probe scrise conform profilului (real/uman)

– 1 probă scrisă din celalălt profil (uman/real)

– Limba maternă, scris și oral

Cât despre admiterea la liceu, surse politice spun că Ligia Deca își dorește să rămână în picioare examenul Evaluării Naționale, dar vrea să introducă și examen de admitere la liceu, acolo unde concurența este foarte mare. Mai exact, Evaluarea Națională va fi pentru toți elevii la fel, dar va fi posibil și examen propriu pentru orice liceu dorește să organizeze o astfel de sesiune, însă doar după Evaluarea Națională.

De menționat că rectorii universităților vor avea doar două mandate și vor putea rămâne în funcție cel mult opt ani. Cum va arată totul, rămâne de văzut, pentru că din anul 2016 am auzit prima oară de România Educată la Cotroceni și până astăzi nimic nu s-a concretizat.

Până la 15 martie, Legile Educației ar trebui să ajungă în Parlament

Liderii coaliţiei de guvernare au decis, în şedinţa de marţi, ca experţii din partide să lucreze cu Ministerul Educației din data de 1 februarie pentru ca proiectele Legilor Educaţiei să poată fi adoptate de către Guvern până pe 15 februarie, iar Parlamentul să le voteze până pe 15 martie.

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercurea trecută, că au fost discuţii pentru finalizarea pachetului de legi ale educaţiei pentru ca ele să poată intra în dezbaterea Parlamentului, odată cu începerea sesiunii parlamentare. Şeful Guvernului a adăugat că au fost pregătite şi proiectele din domeniul educaţiei care implică o serie de măsuri de modernizare a spitalelor din ţară.

De asemenea, pe 28 decembrie 2022, ministrul Educaţiei Ligia Deca a declarat despre Legile Educaţiei că vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică, la începutul anului viitor, după vacanţă şi cel mai probabil vor ajunge în Parlament la începutul sesiunii parlamentare din februarie.

Ea a arătat că aceste legi vor viza bunăstarea elevilor şi creşterea echităţii în sistem, astfel că ar trebui aşteptate cu bucurie.

Despre întârzierea adoptării pachetului, Deca a arătat că proiectul legislativ nu a fost asumat de ea, ca şi consilier prezidenţial, ci de către ministrul Cîmpeanu, când a fost lansat în dezbatere publică, iar după comentariile venite în dezbaterea publică şi-a luat timpul necesar pentru a integra cele mai bune soluţii care au ajuns la minister, noteaza Observator