Un tânăr din satul Ghilea (judeţul Botoşani) a contractat o echipă de arhitecţi francezi şi români şi, în doi ani, a construit o casă eco din lemn, lut şi baloţi de paie, iar pe acoperiş a plantat trifoi. În satul Ghilea, comuna botoşăneană Şendriceni, la circa şapte kilometri de oraşul Dorohoi, este probabil ultimul loc unde s-ar aştepta cineva să găsească un exemplu de arhitectură ecologică realizat cu materiale alternative, pus în practică de un arhitect francez pentru un localnic. Cu toate acestea pe o costişă, chiar la intrarea în sat se află o casă mare, cu o formă neregulată, cu ferestre uriaşe, cu o prispă încă neterminată, cu pereţi de lut, dar mai ales, cu pământ pe acoperişul plat. Casa, deţinută de un localnic din Ghilea, este o pată de culoare în peisajul dominat de locuinţe înghesuite din chirpici sau cu etaj, standard, din BCA sau din cărămidă. Ridicarea efectivă a locuinţei s-a întins pe durata a doi ani. Localnicii nu se mai miră. De când văd construcţia în satul lor, o denumesc simplu: casa de paie. Într-adevăr, casa lui Bogdan este din paie. Baloţi compactaţi de paie, tencuiţi cu lut şi aşezaţi pe o structură de lemn. De altfel, paiele compactate au devenit şi în România, ca peste tot în Europa, o soluţie de material alternativ de construcţie foarte apreciat de arhitecţi.
„Toţi arhitecţii din Bucureşti sau din străinătate cărora le-am cerut sfatul mi-au spus că, dacă vreau eficienţă energetică şi o casă ecologică bună pentru sănătate, dar nu foarte scumpă, să optez pentru baloţii de paie“, explică Bogdan.
Proprietarul spune exact cum a luat naştere această casă şi, practic, cum este construită.
„S-a turnat o fundaţie din beton, acesta este singurul material care nu este ecologic. Peste fundaţie, s-a făcut o structură de lemn, bineînţeles, tratată cu tot ce trebuie şi ignifugată. Apoi, baloţii de paie compactaţi, în straturi foarte groase, stivuiţi, ca să îmbrace structura din lemn. Peste ei, la exterior, s-au pus cinci staturi de tencuială de lut. Pereţii din interior sunt făcuţi din trei straturi de chirpici şi tencuiţi cu lut“, explică Bogdan.
La toate acestea, se adaugă acoperişul, care este, de asemenea, cu totul deosebit. „Am cumpărat o membrană mare şi foarte rezistentă, asemănătoare ca formă celor pentru piscină, dar mult, mult mai rezistentă. Am achiziţionat-o din Norvegia. Sub membrană, podul din lemn este susţinut de grinzi foarte groase, la vedere. Peste lemn, au fost puşi baloţi de paie compactaţi. Practic, casa este învelită în paie. Iar la final – membrana. Peste membrană, am pus pământ, cred că sunt două camioane de pământ. Pe acoperiş plantez. Deocamdată, am pus trifoi“, adăuga, într-un interviu pentru Adevărul, proprietarul casei.
Casa a fost ridicată pe un postament de butuci, pentru a preveni infiltraţiile de apă, care sunt, spun arhitecţii, moartea caselor din paie şi lut. Îmbinare de tradiţional şi modern Cu o suprafaţă de 130 de metri pătraţi, casa are un design futurist, cu pereţii neregulaţi, ferestre asimetrice şi foarte mari, la fel şi acoperişul. Bogdan spune, însă, că nu este interesat de frumuseţea casei, ci de eficienţa ei, dar şi să fie un spaţiu de locuit unde să-ţi facă plăcere să îmbătrâneşti. Totodată, spune că acest concept cu pereţi neregulaţi este o viziune personală. Interiorul este o îmbinare de tradiţional şi modern. Se merge pe acelaşi principiu: materiale ecologice combinate cu elemente moderne.
„Am vrut ca totul să fie ecologic, dar şi cu influenţe tradiţionale. Şi când mă refer la tradiţional, mă refer la o îmbinare de elemente etnice“, explică Bogdan.
Dacă locuinţa este construită după modelul tradiţional românesc cu lemn şi lut, cu elemente de bordei tradiţional, uriaşa sobă din living, care impresionează la prima vedere, este tipic americană, construită de etnici maghiari. „Soba este un «classic rocket stove», adaptată la stilul românesc, am putea spune. Este vorba despre o sobă mare lutuită, inclusiv cu o porţiune pentru făcut cartofi copţi, de exemplu. A fost construită de meşteri din Covasna, conduşi de Attila Kloszi“, spune proprietarul casei.
Baia are un lavoar şi un duş vintage, realizate din cupru de meşteri romi. Interiorul şi mobilierul sunt după modelul cabanelor de munte din zona Bucovinei, cu mult lemn masiv, inclusiv parchetul, uşile, scările interioare şi grinzile.
Şi dacă totul este ecologic, până şi apa care curge prin instalaţiile casei este apă de izvor. „Am săpat pe o zonă înaltă un puţ tradiţional, de unde apa, prin cădere, este angrenată să vină în casă“, precizează Bogdan.
Iar până la puţ, Bogdan urcă pe un rând de trepte, făcute din buşteni şi piatră. Cu imobilul aşezat pe un grup de piloni din lemn, accesul se face pe o punte, bineînţeles tot din lemn. Electricitatea şi instalaţia de încălzire, formată din rezervoare de acumulare a agentului termic („puffer“), boiler şi centrală pe lemne, sunt singurele legături ale locuinţei cu contempora- neitatea. ; Cât costă casa ecologică După ce se trage linia şi se face o socoteală, multitudinea de specialişti, dar şi materialele folosite pentru construirea casei lui Bogdan par foarte scumpe. Proprietarul spune că a ieşit, totuşi, ieftin. El precizează că materialele, cel puţin, sunt pomană curată.
„Lemnul, pentru 130 de metri pătraţi – cât este suprafaţa locuinţei – m-a costat 5.000 de euro, paiele au fost foarte ieftine, de asemenea, luate de lângă Dorohoi. Lutul l-am luat chiar de pe teren. Cărămizile din chirpici pentru interior, tot din această zonă. Cel mai mult a costat manopera, membrana de pe acoperiş şi tot felul de instalaţii“, spune Bogdan.
Iar preţul final al casei este de 60.000 de euro. În toţi aceşti bani, sunt incluse materialele, manopera, instalaţiile sanitare, cele electrice şi de încălzire, lemnăria, uşile, parchetul şi geamurile. Aproape totul, în afară de mobilă. Arhitecţii spun că există variante de case ecologice mai mici şi mai ieftine. Una dintre casele Prispa, de exemplu, a fost vândută în judeţul Bacău cu 45.000 de euro.
Bogdan a ajuns să-şi dorească o casă ecologică din paie după experienţa pe care a avut-o cu locuinţe din întreaga Europă.
„Am locuit şi în Londra, într-un bloc cu arhitectură modernă, făcut cu materiale moderne. Simţeam că mă sufoc. În Spania, am locuit într-o casă din cărămidă. Nici aerul nu era cum trebuie şi nici felul cum se încălzea sau se răcorea casa. Când mă întorceam la bunicii de la ţară, mă simţeam cu totul nou în casa de chirpici. Atunci, am decis că vreau o casă ca pe vremea bunicilor: din materiale ecologice. Nu aş înlocui pentru nimic în lume aceste materiale – lut, paie şi lemn“, susţine Bogdan. Protecţie împotriva incendiilor Cât despre îndoielile unor arhitecţi cu privire la rezistenţa casei şi mai ales la pericolul reprezentat de foc la o casă de paie şi lemn, Bogdan spune că riscurile sunt aceleaşi pentru toate tipurile de case.
„Dacă eşti atent şi faci tot ce trebuie, nu ai nicio problemă. Trăinicia caselor de lut este recunoscută. Ţin minte o casă bătrânească a bunicilor, făcută din lut şi din lemn. Când au dărâmat-o, abia au dat-o jos cu buldoexcavatorul. Iar la foc, lutul se întăreşte“, spune Bogdan. Totodată, locuinţa lui Bogdan este dotată cu sisteme de alarmă contra incendiilor, plus un sistem inovator de protejare a instalaţiei electrice. Firele electrice au o dublă teacă metalică şi sunt trecute prin pereţi. „Protecţia o reprezintă în principal o invenţie de-a mea: firele sunt băgate printr-un tub de lut, destul de gros. Chiar dacă ar lua foc, flacăra nu s-ar putea propaga, dincolo de acel tub de lut“, spune botoşăneanul.
Atuul casei lui Bogdan este, în primul rând, independenţa energetică. Este nevoie de foarte puţin combustibil pentru încălzire, poziţia şi, mai ales, materialele casei ajutând la încălzirea acesteia în mod natural.
„În primul rând, o casă din lut şi paie, aşa cum mi-au spus şi arhitecţii şi cum am observat şi eu, are o eficienţă energetică foarte mare“, spune Bogdan.
El explică principiul acestei eficienţe energetice: lutul din pereţi absoarbe căldura şi o distribuie uniform în casă, astfel încât izolarea cu paie şi lut este impecabilă, iar căldura este ţinută în casă.
„Spre deosebire de alte case din materiale convenţionale de construcţie, căldura este păstrată fără a face focul chiar şi 24 de ore, tocmai fiindcă pereţii o înmagazinează. Şi nici nu creează acea impresie de căldură care vine direct din sursă. Este uniformă, plăcută, care te înconjoară. Când au fost gerurile mari din iarna aceasta, eu nu simţeam nimic în casă, fără vreun efort suplimentar de încălzire“, spune Bogdan. Costuri mici la încălzire Eficienţa energetică a casei din paie este de 35,5 waţi pe metru pătrat, la o temperatură de minus 25 de grade Celsius afară. Prin comparaţie, la o casă din BCA cu aceeaşi suprafaţă, spune Bogdan, eficienţa energetică este aproape la jumătate. În timpul verii, efectul este contrar, casa fiind răcoroasă, chiar şi la temperaturi foarte ridicate. Proprietarul spune că iarna costurile cu încălzirea sunt modice. Dacă foloseşte lemne cumpărate la tonă din sat, încălzirea ajunge la cinci lei pe zi. Cu brichete speciale din lemn, cumpărate de la magazinele de specialitate, costul se ridică la opt lei pe zi. Cu alte cuvinte, încălzirea cu brichete ceva mai scumpe, într-o lună geroasă, cu o temperatură în casă de 22 de grade Celsius, îl costă pe Bogdan 240 de lei.
„Conceptul acestei case a fost realizat în mare parte de mine. Aşa cum mi-am dorit“, spune din capul locului Bogdan. Proprietarul a avut, însă, un ajutor substanţial din partea unor experţi în arhitectură şi construcţii. Imobilul a fost inclus în Prispa, un proiect-pilot pentru revitalizarea modului de viaţă rurală din România, prin care locuinţele sunt adaptate contextului românesc, folosindu-se în special materiale ecologice. În acest proiect este implicat şi Ordinul Arhitecţilor din România, dar şi arhitecţii din ţările Europei. Unul dintre aceşti arhitecţi străini, francezul Pierre Bortnowski, a venit la Ghilea, lângă Dorohoi, pentru a construi casa.
„Pierre a fost cel care a coordonat şantierul de aici. El a colaborat mult cu Marius Şoflete, inginerul de structură de la Prispa. Au colaborat şi alţi specialişti: Anamaria Florescu – pe partea de electricitate, Cătălin Gauloiu – la instalaţii termice, Marian Avasiloaiei – la sanitare.Totul s-a făcut la modul profesionist, cu multă atenţie şi pe baza unor proiecte foarte bine realizate“, spune Bogdan. De altfel, casa de lângă Dorohoi a fost prezentată anul trecut în cadrul unui eveniment numit „Arhiterra“, destinat arhitecturii ecologice, care a avut loc la Bucureşti. Proprietarul casei spune că nicio locuinţă nu ar trebui făcută fără experţi.
„Este ceva mai scump dacă plăteşti specialişti, dar trebuie să te gândeşti că este vorba despre casa ta şi ai vrea să fie aşa cum ţi-o doreşti, să fie durabilă şi mai ales plăcută. Specialiştii sunt cei care pot garanta astfel de facilităţi“, spune Bogdan.
Prin proiectul Prispa, botoşăneanul a beneficiat de cei mai buni specialişti. Până şi poziţionarea casei a reprezentat un adevărat act ştiinţific. „Lucrul cel mai frumos la aceasta casă este peisajul din jurul ei. Am realizat şi o prispă în jurul casei“, spune despre aşezarea locuinţei, pentru sporulcasei.ro, arhitectul Pierre Bortnowski. La orientarea ei şi la poziţionarea pe suprafaţa de teren, a lucrat peisagistul Nicolas Triboi. Acesta a calculat exact cum ar trebui amenajat tot peisajul din jur.
„Specialistul peisagist a făcut un plan uluitor aici. Va fi un iaz cu ponton, chiar lângă casă. A planificat unde va fi livada, ce tipuri de pomi, alei, flori şi ferestre în vegetaţie, pentru a fi observată casa“, spune proprietarul locuinţei din paie. Şi arhitectul coordonator, francezul Pierre Bortnowski, susţine că este esenţial ca specialiştii să stea pe şantier. „La o astfel de casă, momentele esenţiale sunt montarea baloţilor şi realizarea tencuielilor, când este obigatoriu să fii pe şantier. Cine nu vrea să fie în şantier, să facă cu BCA, nu cu baloţi din paie“, preciza Pierre Bortnowski la momentul construirii casei.
Sursa: Adevărul
