Județul Botoșani este unul din cele mai puțin exploatate județe din punct de vedere tuistic, cu toate că aici se găsesc numeroase obiective unice la nivel național și, de ce nu, la nivel european. Botoșaniul este locul de naștere al lui Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu și alții. Tot acolo se găsesc numeroase mănăstiri și biserici istorice, monumente care pot fi corect comparate cu cele din Bucovina. Dar ceea ce face județul Botoșani unic este Lacul Stânca – Costești și zonele care îl înconjoară. De-a lungul anilor, natura a creeat un habitat asemănător cu cel din Delta Dunării, a dezvoltat o biofaună complexă care, împreună cu marea întindere de apă și cozile Prutului, pot face vizita zonei Stânca-Costești o experiență unică, scrie descoperănordest.ro.
În dreptul localităţii Stânca din judeţul Botoşani, uriaşul râu ce desparte România de Republica Moldova este întâmpinat şi îmblânzit de una din cele mai mari structuri hidrotehnice din România. Este vorba de barajul de la Stânca-Costeşti, un munte de beton şi oţel-beton care barează apele năvalnice ale Prutului şi, după ce le „înmoaie“, le lasă să treacă prin uriaşele ecluze. Lacul este al doilea din România ca dimensiune (cu o suprafață de 70 de kilometri pătrați) și cantitate de apă, după lacul Porțile de Fier.
Barajul se află în administrarea comună a României şi a Republicii Moldova, toate deciziile fiind luate de reprezentanţii celor două părţi, inclusiv câtă apă este eliberată în lacul de acumulare sau câtă apă trebuie pompată în cele două hidrocentrale. Lacul de acumulare a devenit un habitat în sine, fiind vizitat de păsări ce mai pot fi văzute doar în Delta Dunării, căutând peşte care se află din belşug în apele Prutului. Din punct de vedere turistic, barajul nu este exploatat, fiind cunoscut mai mult de cei care locuiesc în apropiere sau de turiştii care au trecut în Republica Moldova prin vama de la Stânca şi au rămas impresionaţi atât de mega-structura construcţiei cât şi de frumuseţea lacului de acumulare.
În ultimele decenii, în zonă a început să se dezvolte un alt habitat, cu o biodiversitate deosebită. Aşa că, din 30 noiembrie 2004, arealul lacului Stânca-Costesti a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică. Rezervaţia este înregistrată cu o arie totală de 2 950 de hectare şi include lacul artificial şi zonele limitrofe acestuia: bălți, stufăriș, păpuriș, zone împădurite, pajiști.
Fauna este diversificată, aici găsindu-se multe specii de păsări. Păsările întâlnite aici sunt specii precum: egreta, stârcul cenușiu, stârcul roșu, barza, corcodel mic , lebădă de vară sau lebădă mută, găinușă de baltă specii de rațe: raţa mare, raţa moţată, raţa cu cap castaniu, gâscă mare, rață mică, pescăruș; ciocănitoare, gaița albastră, ciocârlanul, coțofana , ferestraş moţat , codalb , şorecar comun, lişiţa, sticletele, sfrâncioc mare. Majoritatea sunt păsări sedentare, care au condiții de hrană și viețuire permanentă în teritoriul rezervației.
Flora include floarea Sheverichea podolica şi o mare întindere de lalele negre, protejate prin lege. Alte specii de plante ale rezervaţiei sunt: Salix alba, Ulmus foliacea, Agropyron repens, Clematis vitalba, Humulus lupulus, Cucubalus baccifer, Lycopus europaeus, Rhamnus frangula, Acer campestre, Aegopodium podagraria, Cornus sanguinea, Ranunculus repens, Lysimachia nummularia, Crysanthemum corymbosum.
Pentru cei care își doresc să viziteze acest loc unic trebuie să știe că la Stânca-Costești pot găsi al doilea cel mai mare lac de acumulare de pe teritoriul țării, un peisaj diversificat care cuprinde întinderi de ape, dealuri, micro peisaje asemănătoare cu cele din Delta Dunării, râul Prut, ecluze , dar și păsări, pești și o construcție specială.
Natura a modelat relieful zonei în cea mai diversă manieră – atât partea românească cât și cea moldovenească având porțiuni întinse de plajă care, dacă ar fi amenajate corespunzător, ar putea constitui o reală atracție pentru turiști în această zonă.
Un alt fapt divers ce v-ar putea stârni curiozitatea este evenimentul din anul 1990, când barajul Stânca-Costești a găzduit așa-numitul “Pod de flori”. Atunci, pentru prima dată după decenii, conducătorii celor două state și-au dat mâna, într-un gest simbolic, înconjurați de familii care s-au reunit și de cetățeni care acum puteau circula liber din Republica Moldova în România și invers.
Accesul se poate face pe Drumul național (DN29D) – Botoșani – Ștefănești sau pe Drumul național (DN24C) – Iași – Ștefănești, Botoșani.
