Multe dintre spitalele din România se pot transforma în adevărate capcane pentru pacienți în caz de cutremur, aproape 40 de clădiri reprezentând un risc seismic major, printre acestea fiind și din Botoșani. Potrivit unor date ale Ministerului Sănătății, 137 de spitale din România își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, în cazul a 37 fiind vorba de risc seismic ridicat, cu pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Însă realitatea este chiar mai sumbră decât reiese din aceste date, scrie fanatik.ro.
Ministerul a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), organism care ar urma să se ocupe de proiectele majore de infrastructură din domeniul sanitar.
În nota de fundamentare a proiectului de ordonanță, MS prezintă o situație sumbră a infrastructurii sistemului sanitar din România. Printre altele, se spune că, dintr-un total de 1.392 clădiri ale unităților sanitare cu paturi, 302 funcționează fără autorizație sanitară de incendiu, iar 52 sunt doar parțial autorizate.
Mult mai îngrijorătoare sunt datele legate de rezistența la cutremur a clădirilor în care funcționează spitale: 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II).
„Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, se spune în nota de fundamentare.
Însă datele menționate în document sunt din noiembrie 2018, când ISU a dat un răspuns la o interpelare făcută de către deputatul Ioan Dîrzu pe tema siguranței spitalelor și școlilor în caz de cutremur. Reluarea acestor cifre în martie 2022 poate indica două lucruri: fie Ministerul Sănătății nu cunoaște situația la zi a spitalelor legată de siguranța seismică, fie în ultimii trei ani nu s-a făcut nimic pentru îmbunătățirea acesteia. Prezentăm mai jos numele și clădirile spitalelor cu risc seismic ridicat.
Lista clădirilor de spitale încadrate în clasa I de risc seismic:
- Spitalul Județean de Urgență Brăila, corpul B
- Spitalul Județean de Urgenă „Mavromati” Botoșani, secțiile Boli Infecțioase, Dermato-Venerologie, Psihiatrie, Pediatrie, precum și secțiile din orașele Darabani și Săveni
- Spitalul Municipal Mangalia
- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” Iași – pavilionul administrativ
- Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” Iași – pavilioanele 1-6
- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași – secția Pașcanu
- Spitalul Clinic de Urgență „Nicolae Oblu” Iași – subsolul
- Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani, județul Neamț – pavilioanele Ftiziologie și Pneumologie
- Spitalul Orășenesc Panciu, județul Vrancea
- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș”, București – pavilionul A1
- Spitalul Clinic Colțea, București
- Spitalul Clinic de Chirurgie Oromaxilofacială „Dan Theodorescu”, București
Lista clădirilor de spitale încadrate în clasa II de risc seismic:
- Spitalul Județean de Urgență Buzău
- Spitalul de Pneumoftiziologie Călărași
- Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, Constanța
- Spitalul Penitenciar Poarta Albă, județul Constanța – laboratorul
- Spitalul Județean Giurgiu
- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” Iași – pavilioanele 3 și 4
- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași – secția Clunet
- Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu-Severin – pavilioanele TBC și Grecescu
- Spitalul General Căi Ferate Drobeta Turnu-Severin
- Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț – pavilioanele Interne, Dermato-Venerice și Oncologie
- Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon”, Focșani
- Spitalul de Psihiatrie Dumbrăveni, județul Vrancea
- Spitalul Vidra, județul Vrancea
- Spitalul Județean de Urgență Vaslui – pavilion TBC
- Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad – sanatoriul TBC
- Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” Huși – pavilionul psihiatrie/ pneumologie
- Maternitatea Bucur, București – pavilioanele A și B
- Spitalul de Boli Cronice și Geriatrie „Sf. Luca”, București – atelierul de tâmplărie și garajul
- Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa”, București – corpurile A-E
- Centrul de Boli Reumatismale „Ion Stoia”, București – corpurile A-D
- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Panait Sârbu”, București – corpurile A, B și laboratorul
- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC osteo-articular „Foișor”, București – corpurile A-C
- Spitalul Clinic Colentina, București – corpurile A, Boli Profesionale, Dermatologie, camera de gardă și ambulatoriul
Zeci de spitale nu au expertiza seismică făcută
Însă mai important este ce nu cuprinde această statistică. În cei trei ani care s-au scurs de la precedenta inventariere este probabil ca procesul de deteriorare a unor clădiri de spital să fi continuat, astfel că unele clădiri expertizate anterior în clasa III de risc seismic să fi intrat deja în clasa II, chiar dacă nu există o consemnare oficială a deteriorării.
Și mai îngrijorător este faptul că nici măcar evaluarea din 2018 nu era completă. În nu mai puțin de nouă județe nicio clădire de spital nu a fost evaluată din punctul de vedere al riscului la cutremur: Bacău, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Suceava, Tulcea și Vâlcea. Asta înseamnă că într-un sfert de țară nu se știe care spitale s-ar putea prăvăli peste pacienți în caz de cutremur.
Nici în județele care au unități spitalicești în listele de mai sus evaluarea nu a fost completă. De exemplu, în Teleorman, doar clădirea principală a Spitalul Județean de Urgență din Alexandria a fost expertizată. În județul Constanța, nouă corpuri de spital nu au expertiza seismică făcută, iar în Buzău, funcționează fără această evaluare Spitalul Municipal Râmnicu-Sărat și Spitalul de Psihiatrie din Săpoca.
