Anchetă România te iubesc: Botoșaniul, locul unde finanțările europene vin greu și se pierd ușor

Contribuția orașului, atunci, ar fi fost de un milion de euro. Azi, municipiul trebuie să cheltuiască opt milioane de euro că să salveze clădirea. În plus, 40 de milioane de euro sunt că și plecați înapoi la Uniunea Europeană pentru că lucrările pentru refacerea infrastructurii de transport local ar trebui să fie gata anul viitor, iar autoritățile încă se mai gândesc la proiectare și licitații.

Cătălin Moraru, jurnalist la Monitorul de Botoșani: „E un județ în care s-a investit extrem de puțin sau deloc în 30 de ani. Nevoile sunt mari. Noi discutăm de drumuri cu două benzi care să aibă asflat, vă povesteam de mitinguri în fața CJ și au cerut drumuri.”

Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani: „Am eu un termen drag care spune să urnesc lucrurile, să deblocăm tot ce înseamnă proiect care a stat mult prea mult timp în anumite sertare.”

Paula Herlo (ProTV): Cum ai descrie clasa politică?

Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani: „Foarte mulțumită de ea însăși și fără mari ambiții. Dacă motto-ul pe care tot îl văd este „Urnim lucrurile” dacă după 30 de ani ne lăudam că urnim lucrurile. La ultima raportare, Botoșaniul era pe penultimul loc. Practic, devanșase Vasluiul. Trebuie să vorbiți cu cei care au fost înaintea mea. Nu răspund de acțiunea sau inacțiunea altor persoane. Cred că punctual am realizări suficient de notabile.”

Dacă tot am ajuns la autorități, ne oprim în oraș. Pe 60 de străzi, oamenii trăiesc ca la început de secol 19: fără asflat, apă sau canalizare.

La nivelul municipiului sunt doar patru fabrici și niciun parc industrial. Noul primar a câștigat un mandat promițând un pachet de măsuri sociale. A trecut mai bine de un an de când s-a intalat în fruntea orașului.

Paula Herlo : Câte vouchere pentru rechizite?

Cosmin Andrei, primarul orașului Botoșani: „Deocamdată nu am demarat acest proiect.”

Paula Herlo: Câte familii au primit?

Cosmin Andrei, primarul orașului Botoșani: „Nu am demarat.”

Un spital nou-nouț construit în mandatul fostului primar în valoare de trei milioane de euro stă nefolosit de la sfârșitul anului 2020 pentru că actuala conducere n-a fost în stare să îl lege la utilități ca să poată fi recepționat.

Paula Herlo: Cât timp a stat nefolosit?

Cosmin Andrei: „Un an.”

Paula Herlo: Și vi se pare că e ok?

Cosmin Andrei: „Nu e ok. Vă pot spune ce am făcut, nu vă pot spune de ce nu era branșată.”

Paula Herlo: Erați viceprimar.

Botoșaniul e, de asemenea, locul unde finanțările europene vin greu și se pierd ușor

Aproape 50 de milioane de euro pentru refacerea șinelor de tramvai ar putea fi oprite de la plată din cauza unor lideri locali.

Paula Herlo: „Situația teatrului Mihai ne arată cum s-a făcut administrație la Botoșani. Un pas înainte, patru înapoi. În 2011, municipiul primește o finanțare europeană de cinci milioane de euro. Nu s-au încadrat în timp și pierde finațarea. În 2019, UE mai dă o șansă și alocă alte 5 milioane cu condiția să fie gata până anul viitor. Și acești bani riscă să fie pierduți pentru că pe șantier nu e nicio mișcare.”

În 1914 printr-o chetă publică a negusotrilor și meșteșugrarilor din Botoșani, se ridica primul teatru orășenesc din Moldova. O bijuterie arhitectonică pentru care s-au cheltuiți atunci 400 de mii de lei. Distrus parțial în urma bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, a fost reconstruit de comuniști, însă din anii 70 nu s-au mai făcut lucrări de reparații.

Primarul actual dă vina pe procedurile greoaie de licitație așa cum face și în cazul altui proiect european în valoare de 40 de milioane de euro, moștenită de la vechea administrație și care aproape sigur va fi pierdută. La asta se adaugă și cele 40 de milioane de euro alocate de ministerul Dezvoltării pentru tramvaie noi care vor ajunge la alte județe dacă primarul nu mișcă lucrurile.

Cosmin Andrei: „A doua problemă e lipsa timpului. Avem nevoie de perioadă de proiectare.”

Botoșaniul, în top privind migrația forței de muncă

120 de milioane de euro de la Uniunea Europeana încă așteaptă să fie cheltuite într-un oraș care e de mulți ani în topurile sărăciei. De sărăcie au fugit și oamenii din satele județului. Botoșaniul e în top privind migrația forței de muncă, iar satele sunt depopulate.

Costel Năzare, primarul comnei Concești a găsit o soluție că să aducă tineri și copii în sate. A cumpărat case abandonate de la proprietari și le da gratuit familiilor cu cel puțin patru copii. În felul acesta creste numărul de elevi și scapă de pericolul desființării școlilor cum s-a întâmplat în alte locuri. În plus cu cât numărul de locutiori e mai mare cu atât creste și bugetul comunei.

Costel Năzare, primarul comunei Concești: „Orice locuitor, cât au taxele pe venituri se suplimentează până la 1000 de lei de la guvern. Dacă noi avem 2000 de locuitori și încasăm 450 de mii de lei, diferența se dă până la 10 milioane.”

Calculele lui sunt simple, accesarea de fonduri europene și guvernamentale depinde și de numărul de locuitori. Spune că până acum a accesat tot ce se putea și a asflatat toate străzile și a renovat școlile. 11 case a cumpărat pentru familii dispuse să se mute în comuna lor. Într-una dintre locuințe stă o familie cu patru copii. Două fete mari la liceu, iar cei mici la școala din comună.

Primarul le-a dat cheile, iar ei și-au amenajat locuința

Costel Năzare, primarul comunei Concești: „La una din familii am două fete măritate cu băieți din Concești. De la o familie s-au făcut trei case.”

Primarii care vor înțelege că scoaterea județului din sărăcie se face doar prin educație sunt cei care vor lăsa cu adevărat ceva în urma lor. Uniunea Europeană a finanțat programe de after school unde copiii primeau și o masă caldă.

Primar în comuna e Ioan Butnaru, un primar care învârte milioane de euro, dar e atent. A fost condamnat pentru delapidare când era contabilul primăriei și, de atunci, spune că s-a lecuit. Câștigă din afacerea pe care o are în agricultură. În rest, investește în copiii satului. A accesat o finanțare de 4,3 milioane de euro prin care a ajutat tinerii să-și deschidă afaceri, iar pe asistații social i-a trimis la cursuri să învețe o meserie.

Tot în jurul copiilor și-a construit strategia de dezvoltare a orașului. Relu Tarzioru, primarul de la Săveni, când a preluat mandatul în 2004 orașul avea drumuri de pământ.

Relu Târzioru, primarul orașului Săveni: „Tot ce e drum e făcut. Eu nu fac zilele orașului, mai bine repar o grădiniță, un trotuar. Se cheltuiesc bani la cofinanțări. Mai bine îmi chibzuiesc. Cum să dai 20-30 mii de euro pe ghirlande? Nu vreau să fiu fraierit. Chiar am aplicat la tot ce s-a putut.”

Cu o finanțare din fonduri norvegiene de 500 de mii de euro, a făcut un parc fotovoltaic care îl ajută să facă economii importante la buget.

Relu Târzioru, primarul orașului Săveni: „Parcul încă nu e conectat la rețea. O să-l conectăm la rețea într-o lună. 175 kw și undeva anulează peste 60% din consumul cu instituțiile. Peste 20 de mii de lei, ideea e că până acum ei cumpărau energia cu un preț de patru ori mai mic.”

Cu bani de la CNI a construit un stadion cu un milion 700 de mii de euro și un centru cultural. Tinerilor le-a construit locuințe prin ANL, iar pentru 38 de cupluri a pus la dispoziție terenuri gratuit pe care și-au ridicat locuințe. Condiția a fost ca pruncii lor să facă sport sau o activitate culturală.

Relu Târzioru, primarul orașului Săveni: „Niciun copil să nu se trezească decât în pătuțul lui și cred că avem suficiente unități să punem la dispoziție, așa încât ei să beneficieze, iar noi răsplata să meargă la școală și să fie implicați în sport.”

Cel mai mândru e de liceul și internatul transformat în centru multifuncțional

Toate clasele au proiectoare și tablă inteligentă. Primarul spune că a mai câștigat un proiect european în valoare de câteva milioane de euro care va transforma radical orașul.

La Săveni sau în alte câteva comune cu primari gospodari, oamenii simt că lucrurile se schimbă. În bine. Și că depinde doar de ei să-l aleagă pe cel care le apară cel mai bine interesele. Să ceară socoteală aleșilor care nu-și respectă promisiunile, să fie atenți cum e cheltuit banul public. Pentru că fără investiții în infrastructură, fără facilitați pentru investitori, fără acces la educație, județul rămâne în întuneric. Și, odată cu el, se sting și miile de visuri ale copiilor care merită să aibă un viitor mai bun.

Sursa: Romania te iubeesc ProTV