O nouă lege intrată în vigoare în luna august stabilește că salariații hărțuiți moral la locul de muncă (noțiune care include stresul și epuizarea fizică) pot obține despăgubiri în instanță de la angajator sau chiar bani pentru a merge la ședințe de terapie. În practică, însă, hărțuirea morală este destul de greu de dovedit și oricum procedura este de durată.
În contextul în care Legea nr. 167/2020 prevede faptul că inclusiv stresul și epuizarea fizică sunt forme ale hărțuirii morale la locul de muncă, redacția avocatnet.ro a cerut părerea mai multor specialiști cu privire la modul în care un angajat poate dovedi că este victimă a hărțurii morale.
Anca Zegrean, head of labor practice la Biriș Goran, a explicat că e destul de complicat să demonstrezi hărțuirea morală la locul de muncă, mai ales când vine vorba de epuizare fizică sau stres. De aceea, este foarte important ca salariatul să prezinte cât mai detaliat faptele, dar și impactul psiho-emoțional rezultat.
„În abordarea relațiilor de muncă se întâlnește tot mai des fenomenul de «burnout» (o stare de epuizare fizică, psihică, mentală, generată de expunere prelungită la stres). O astfel de stare se poate dovedi de către salariat cu certificate medicale emise de către cadrele medicale de specialitate”, a precizat Anca Zegrean.
Numai că un astfel de certificat medical nu este tocmai ușor de obținut. În practică, e nevoie de o serie de întâlniri cu unul sau chiar mai mulți psihologi și cu un medic psihiatru, pentru ca angajatul să poată arăta în fața instanței că este epuizat la locul de muncă, din cauza unei expuneri frecvente la stres.
Gabriel Diaconu, medic psihiatru, este de părere că prevederile Legii nr. 167/2020 sunt foarte greu de aplicat, pentru că, spune el pentru redacția noastră, hărțuirea în limbaj medical poate diferi de ce înțelege legiuitorul. În plus, este foarte greu de demnostrat că stări psihice precum depresia, anxietatea sau „burnout„ au fost cauzate exclusiv de mediul de lucru stresant. Același lucru l-a confirmat și Daniel Milicescu, expert în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) și managing partner la Eurofin Consult, pentru redacția noastră.
„Burnout este un fenoment tot mai des întâlnit din cauza stresului profesional la care mulți angajați sunt supuși. Este, însă, important să diferențiem burnout-ul de simpla oboseală în urma unei perioade mai aglomerate sau a stresului generat de eventuale probleme în plan personal care vin să completeze cerințele de la locul de muncă. Așa încât (…) este nevoie de o evaluare medicală de specialitate pentru a stabili dacă este sau nu vorba de burnout”, a explicat Daniel Milicescu.
Care sunt etapele ce trebuie parcurse pentru întocmirea unui raport medical psihiatric
Ca să se ajungă la concluzia că salariatul este epuizat la locul de muncă, angajatul în cauză trebuie să treacă printr-o procedură de evaluare, procedură care nu este reglementată de legislația noastră. Cu alte cuvinte, fiecare clinică care face astfel de evaluări are o procedură internă pe care o urmează. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu ne-a explicat că procedura folosită la clinica pe care o conduce presupune parcurgerea următoarelor etape:
- conversația informală – aceasta este, de fapt, o primă discuție între psihiatru și salariatul care ar putea fi supus hărțuirii morale la locul de muncă, în care medicul stabilește ce e de făcut mai departe și pune în temă pacientul cu privire la ce urmează să se întâmple;
- interviul cu psihiatrul – care durează aproximativ o oră și în cadrul căruia se detaliază problema cu care se confruntă pacientul; specialistul ne-a explicat că medicul poate cere inclusiv interviuri secundare: interviuri cu membrii familiei, cu partenerul de viață, cu părintele sau cu colegul de la locul de muncă;
- evaluarea psihologică – după interviul cu psihiatrul, persoana în cauză trece printr-o altă evaluare, de această dată cu un psiholog sau chiar cu mai mulți, care îl supun unor teste (aproximativ trei ore de testare), ale căror concluzii se vor insera în raportul final;
- raportul medical – acest raport reunește concluziile psihiatrului și ale psihologilor cu privire la starea de sănătate mentală a pacientului.
Important! Un astfel de raport medical se întocmește numai de către medicul psihiatru. Un psiholog nu poate semna un astfel de document, ci poate doar contribui la concluziile finale ale raportului. Acest lucru a fost subliniat și de Daniel Milicescu, expert în SSM.
„Doar psihiatrul este, conform reglementărilor, cel care poate evalua corect starea angajatului și poate stabili diagnosticul și poate face o recomandare de conduită terapeutică”, a precizat specialistul.
Care sunt pașii de urmat, în interiorul companiei, după ce un angajat dovedește că este epuizat
Odată făcută această evaluare, spune Daniel Milicescu, angajatul poate merge la medicul de familie care-i poate elibera concediul medical. Apoi, la revenirea la locul de muncă, recomandarea ar fi ca angajatorul să trimită angajatul la medicul de medicina muncii, pentru a i se face o nouă evaluare.
După această evaluare, se pot face o serie de recomandări: schimbarea temporară a titlului de muncă pentru o perioadă, reconsiderarea zonei de sarcini de muncă sau, dacă situația o impune, chiar reevaluarea capacității de muncă: dacă și ce mai poate munci acel angajat.
„Noi recomandăm angajatorilor să monitorizeze cu atenție procesele din firmă care au dus la burnout, pentru că acestea pot avea caracter toxic și pot avea impact negativ în timp asupra întregii echipe”, a explicat Daniel Milicescu.
Nu în ultimul rând, foarte important este ca angajatorul să facă o evaluare organizațională temeinică. Mai exact, acesta ar trebui să verifice atribuțiile din fișele de post, stilul de management, modul de comunicare din companie etc. Asta pentru că, explică specialistul, fenomenul de burnout poate fi cauzat inclusiv de suprasolicitarea unui angajat căruia îi va fi greu să-și prioritizeze sarcinile, ajungând foarte ușor la burnout.
Sursa: avocat.net
