Un cunoscut poet și învățător, originar din Botoșani, s-a stins din viață. Este vorba despre Vasile Zetu, în vârstă de 72 de ani, originar din localitatea botoșăneană Dersca. Acesta a fost învățător zeci de ani în localitatea suceveană Crucea și a fost membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, din 2001, şi al Uniunii Scriitorilor din România, din 2006, și membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţinutul Dornelor.
„A plecat Vasile ZETU. Omul și poetul. Un suflet ca o candelă în care uleiul înmiresmat era poezia. A suferit. Dar mai mult, a suferit pentru suferința celorlalți. Dumnezeu să te primească în palma Lui, dragă Vasile!”, este mesajul transmis, marți dimineață, de scriitorul Adrian Alui Gheorghe.
Despre Vasile Zetu, Ion Drăgușanul spunea că este un „poet „caligrafiind şoapta” şi „omologând tăcerea” în „cazaniile nopţii”, mereu regăsindu-se „strivit sub un maldăr / de vise, retoric”, deşi el este, în primul rând, „un scoc pentru lacrima / scursă pe şoaptă” sau poate că doar o neaşteptată „icoană în rut / împroşcând cu lumină-n / biserici de lemn”. Căci, aşa cum scria deja citatul Adrian Alui Gheorghe, „Vasile Zetu se lasă vorbit de propria poezie, ronţăit de încheieturile versului, zimţii dintre cuvinte or să-i zdrobească într-o zi degetele care s-au încleştat pe marginile aerului, partea cea mai concretă a lumii în care vieţuim-supravieţuim”.
Vasile Zetu, „restructurând haosul / pe îndelete”, există, monumental ca însăşi lumina, sub cumpăna munţilor, acolo unde „construieşte destine” pentru idei trăite, „pe tastatura nopţii / accesând stelele”. Sau, cum zicea el, într-o vreme, „frânturi de poem / celebrează poetul / cu aripi de sfinx”.”
