În comuna Vorona, judeţul Botoşani, a fost descoperit cel mai nou brand local al artei populare din Moldova. Este vorba despre oul încondeiat de Vorona, o bijuterie a tradiţiei autohtone cu influenţe două zone etnografice distincte dar care totuşi se remarcă printr-o remarcabilă originalitate. Oul încondeiat de Vorona a fost prezentat pentru prima dată în 2018 la un concurs naţional destinat satelor cu impact cultural major. Pentru păstrarea acestui tezaur local, vechi de cel puţin 500 de ani, sunt organizate adevărate şezători prin care tinerii sunt învăţaţi să ducă mai departe meşteşugul, scrie Adevarul.
Vorona este un sat atestat documentar din secolul al XV lea, fiind una dintre cele mai importante vetre tradiţionale din nordul Moldovei. Tradiţiile din Vorona se păstrează tocmai din timpul lui Ştefan cel Mare, spun cu mândrie oamenii locului. Pe lângă mâncărurile de altădată, cu reţete respectate cu sfinţenie din generaţie în generaţie, la Vorona se mai ţese la războiul de ţesut şi se împleteşte manual. La Vorona are loc şi cel mai faimos festival spontan dedicat sărbătorilor de iarnă dar şi concursuri de bătut toaca. Mai mult decât atât, în preajma sărbătorilor de Paşte, toate femeile din Vorona, trecute de 50 de ani obişnuiesc să încondeieze ouă. Nu oricum ci într-un mod aparte, unic în nordul Moldovei, spun autorităţile locale.
„Reuşim să mai avem lucruri deosebit de frumoase şi importante din tradiţia locului. O mare bucurie pentru noi, a fost, când am descoperit că avem încondeietori de ouă, de mare talent. Încondeierea de ouă a avut o semnificaţie deosebit de importantă la Vorona în condiţiile tradiţiilor noastre creştine. Face parte dintr-un ritual păstrat cu sfinţenie de locuitorii satelor. În Joia Mare atunci trebuiau să se înroşească ouăle. În comunitatea noastră, femeile erau cele care joi, singure sau împreună cu rudele, începeau să încondeieze ouăle. Din ce-am reuşit să descoperim, am văzut că femeile încondeiează ouă cu motive foarte apropiate cu cele care se practică în zona Bucovinei. Nu identice, diferite, dar la fel de minuţioase, la fel de artistic realizate. Nu din carte, doar din familie, meşteşugul transmis din generaţie în generaţie. Am realizat că este ceva cu totul special. Oul încondeiat de Vorona l-am considerat o adevărată comoară, un mic tezaur.”, spune Aurel Ştefan, primarul din Vorona.
Femeile din Vorona respectă cu sfinţenie ritualul încondeierii. Întotdeauna acestea sunt realizate în Joia Mare, urmând să fie puse în coşul care merge la Biserică. Atunci când încondeiază ouă, femeiele se roagă sau se gândesc la cei care nu mai sunt. Elena Alexa, este una dintre cele mai bune încondeietoare din zonă. A învăţat să încondeieze de la mama ei, iar mama sa la rândul ei de la femeile din familie, din generaţie în generaţie. „Eu am învăţat de mică de la mama mea, mama la rândul ei, de la mama ei. Şi tot aşa, până cine ştie când. Când încondeiez mă gândesc la Dumnezeu, la Iisus Hristos şi la patimile Lui. Apoi ne gândom la părinţii care nu mai sunt. Acele ouă făcute în acele momente le dăm în cimitir, de sufletul lor.”, spune
Modelele folosite pe acest ou de Vorona, sunt transmise, la fel, din generaţie în generaţie, de sute de ani. Sunt aceleaşi şi nimeni nu se abate de la ele. Au ca element special al locului, ”floarea paştelui”, simbol al reînvierii.
„Modelele le ştiu de la mama mea. Ele trebuie respectate. Umplutură mai fac şi din inspiraţie, ca să iasă un model şi mai frumos. Un model aparte este cel care semnifică floarea Paştelui.”, spune voroneanca. Încondeiatul durează două sau trei ore, pentru o meşteră experimentată ca Elena Alexa.
Citeste mai mult: adev.ro/qsf21o
