Republica Moldova intră de joi, 1 aprilie 2021, în stare de urgență, pentru următoarele două luni, inclusiv de Paște. Decizia a fost luată miercuri de Parlamentul de la Chișinău, în contextul în care numărul infectărilor este în continuă creștere, iar secțiile de terapie intensivă sunt supraaglomerate. Opoziția îi acuză însă pe socialiști de manevre politice, pentru a evita dizolvarea Parlamentului.
Decizia a fost aprobată de 52 de deputați, în mare parte votul favorabil fiind al deputaților socialiști (PSRM) și al celor din partidul „Pentru Moldova” și Partidul Șor. Deputații Platformei Demnitate și Adevăr (Platforma DA) și cei din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) anunțaseră că nu vor susține proiectul de hotărâre, scrie agora.md.
Proiectul de lege a fost iniţiat de deputaţii socialişti (PSRM), la propunerea Guvernului, dar a fost criticat de opoziţie, care dorea ca starea de urgenţă să fie instituită iniţial pentru numai 15 zile. Parlamentarii din opoziţie îi acuză pe socialişti că, de fapt, ar încerca astfel să blocheze procesele politice.
Niciunul din cele 16 amendamente propuse de deputaţii din opoziţie nu au fost votate şi dezbătute.
Republica Moldova este în plină criză politică, după ce al doilea premier propus de președinte nu a fost votat în Parlament, din lipsă de cvorum, ceea ce, în opinia unor experți, ar putea fi premisa pentru dizolvarea Legislativului și convocarea alegerilor anticipate, așa cum dorește președinta Maia Sandu.
„Legea spune clar: pe perioada stării de urgență nu poate fi dizolvat parlamentul, deci în următoarele 60 de zile parlamentul nu poate fi dizolvat. În continuare, dacă nu cunoașteți care este planul, vă spun eu, citându-l pe președintele dvs. (Igor Dodon): această stare de urgență va fi impusă pe perioada 1 aprilie-30 mai și, inclusiv, să fie retrași bani din rezerva BNM, ca să fie ajutați oamenii care au avut de suferit”, a declarat șeful democraților, Pavel Filip.
Stare de urgență fără lockdown
Majoritatea parlamentară care a luat decizia nu a anunțat însă și un lockdown odată cu starea de urgență, cu măsuri restrictive măcar apropiate de cele de la începutul pandemiei, ceea ce a întărit vocile contestatare, care întrezăresc mai degrabă motive politice decât sanitare în spatele deciziei, relatează Radio Europa Liberă.
Pe perioadă stării de urgenţă, propusă de deputaţii socialişti şi susţinută de aliaţii lor din Platforma Pentru Moldova, din care face parte şi grupul Şor, Comisia pentru Situaţii Excepţionale ar urma să emită dispoziţii privind instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară, a unui regim special de circulaţie, de carantină şi de lucru în toate entităţile, scrie Agerpres. De asemenea, pe perioada stării de urgenţă ar urma să fie interzise toate întrunirile şi manifestaţiile publice în masă.
Prezent în Parlament pentru a prezenta proiectul de iniţiativă, prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi a declarat că a decis să propună Parlamentului să instituie starea de urgenţă din cauza situaţiei epidemiologice grave. El a afirmat că e nevoie de instituirea stării de urgenţă, astfel ca guvernul demisionar să aibă mai multe pârghii, inclusiv dreptul de a interveni în legea bugetului, negând existenţa unor interese politice. Premierul interimar a recunoscut însă că în prezent nu se discută instituirea unei carantine totale.
Ping-pong cu pandemia între politicieni
Socialiştii, care susţin instituirea stării de urgenţă, spun că au recurs la acest lucru pentru că sunt multe decese provocate de COVID-19.
Deputaţii din opoziţie s-au arătat nedumeriţi de faptul că prim-ministrul interimar nu are un program de acţiuni pentru a lupta cu COVID-19, deşi cere instituirea stării de urgenţă. Deputaţii Platformei DA consideră instituirea stării de urgenţă un joc politic. Vicepreşedintele legislativului, Alexandru Slusari, spune că această iniţiativă ar fi un ping-pong între politicieni, care îşi fac jocurile în detrimentul intereselor oamenilor.
Proiectul de lege privind instituirea stării de urgenţă mai prevede raţionalizarea consumului de alimente şi produse de strictă necesitate. Statul va avea totodată dreptul să efectueze rechiziţii de bunuri şi să introducă reguli speciale de folosire a mijloacelor de telecomunicaţii.
Președinta Maia Sandu solicitase Guvernului să vină cu un plan de restricții și măsuri compensatorii pentru categoriile afectate și a cerut accelerarea campaniei de vaccinare.
Aproape 5.000 de oameni au murit până acum în Republica Moldova din cauza pandemiei, în timp ce numărul infectărilor se apropie de 230.000 într-o țară cu aproape 4 milioane de locuitori.
sursa: Digi24.ro
