Tocătorul de bani la Botoșani: staţii de epurare în localităţi fără apă. „Ca şi cum m-aş duce la moară fără grăunţe”

La Botoşani, firma de apă canal a judeţului a construit, cu apoape 30 de milioane de lei, staţii de epurare în comune unde nu curge apa şi nu există canalizare. Astfel, investiţia este momentan inutilă, iar una dintre staţii zace închisă de aproape patru ani, scrie Adevarul.

Majoritatea localităţilor din judeţul Botoşani, mai ales cele din mediul rural, nu beneficiază de reţele de apă potabilă. Cu toate acestea, societatea de apă şi canal unde Consiliul Judeţean este acţionar majoritar a construit două staţii de epurare a apelor uzate ultramoderne în zone unde apa nici măcar nu ajunge.

În aceste condiţii, echipamentele de câteva zeci de milioane de euro, de la Uniunea Europeană, zac nefolosite şi sunt ţinute în conservare.    Este puţin probabil ca în viitorul apropiat zonele rurale în care au fost construite aceste staţii să fie alimentate cu apă potabilă şi, implicit, instalaţiile atât de constisitoare să-şi găsească în sfârşit menirea. Până şi sătenii se miră de logica după care au fost realizate aceste investiţii.

„Păi ce să epureze ăştia dacă nu au apă?  Ori făceau staţia şi conductele de apă în acelaşi timp, ori prima dată trăgeau apa în comună. Ferească Dumnezeu! Ca şi cum m-aş duce la moară fără grăunţe”, mărturiseşte un sătean din Joldeşti, comuna Vorona, judeţul Botoşani. 

Încă din anul 2015, Nova Apaserv, societatea de apă şi canal a judeţului, controlată de Consiliul Judeţean, şi-a propus printr-un masterplan, mai ales cu fonduri europene, să extindă reţelele de apă şi canalizare în tot judeţul. Mai mult decât atât, aceste reţele erau prevăzute cu staţii de pompare, dar şi de epurare a apelor uzate, non-poluante, moderne şi foarte scumpe. Intenţiile, de altfel bune, s-au blocat în logica şi birocraţia tipic românească, mai ales în sectorul de stat. Mai precis, operatorul de apă a pus carul înaintea boilor, când s-a apucat efectiv de treabă. A plătit aproximativ 30 de milioane de lei pe două staţii de epurare a apelor uzate, în două zone fără apă: în oraşul Flămânzi şi în comuna Vorona. 

Situaţia cea mai delicată este la Vorona, unde staţia de epurare ultramodernă construită în satul Joldeşti cu 15 milioane de lei stă închisă de aproape patru ani. A fost recepţionată în 2017, dar nu există reţele cu apă pentru a deveni funcţională.

„Staţia de epurare de la Joldeşti este recepţionată, dar se află în conservare. O să funcţioneze după ce se termină lucrările pentru reţea de apă şi canal pe Vorona. Fără apă, nu poate funcţiona”, declară Gabriel Cârlan, directorul Nova Apaserv.

Practic, de patru ani, angrenajele staţiei nu au mai fost pornite. 

A doua staţie de epurare a apelor uzate, construită în cadrul aceluiaşi proiect, se află la Flămânzi. După ce a stat închisă, la fel ca cea de la Joldeşti, aproximativ doi – trei ani, cei de la Nova Apaserv au reuşit să pornească instalaţiile, după ce au racordat câteva scări de bloc din centrul oraşului. Restul populaţiei, evident, ca şi în cazul comunei Vorona, nu este racordată la reţeaua de apă.

„Au racordate la staţie blocurile, dar restul populaţiei nu este racordată”, spune şi primarul din Flămânzi, Dan Oloeru.   

Şefii de la Apă recunosc că, fără un debit minim, instalaţiile funcţionează practic degeaba, iar procesele chimice prevăzute nu mai au loc.

„Dacă nu este un debit minim nu se întâmplă acel proces, numit biocenoză, ca să fie apa curată când o deversăm. Funcţionează toate angrenajele, dar dacă intră prea puţină apă uzată nu se întâmplă procesul chimic”, precizează directorul Nova Apaserv.  

Reprezentanţii Nova Apaserv spun că staţiile de epurare ar fi trebuit finalizate în acelaşi timp cu reţeaua de apă şi canal, cel puţin la Vorona. De la teorie până la practică este însă drum lung. La Vorona, constructorul care trebuia să tragă conductele de apă, cu aproximativ 10 milioane de euro, a abadonat lucrările la 30%. Motivaţia a fost simplă, proiectele ar fi fost greşite şi necesitau lucrări şi costuri suplimentare. Nova Apaserv a realizat contractul, dar antreprenorul a dat în judecată societatea de apă şi canal. Ba chiar a câştigat şi procesul, aruncând societatea Consiliului Judeţean pe marginea prăpastiei, din punct de vedere financiar.   

Între timp, Nova Apaserv a găsit un alt constructor pentru reţeaua de apă şi canal, dar va dura cel puţin încă un an şi jumătate până să fie gata, potrivit unor surse din cadrul societăţii. La Flămânzi, lucrurile sunt şi mai complicate. Degeaba sunt reţele de apă şi staţie de epurare, dacă magistrala care aduce apa de la Botoşani este prea mică şi prea veche. Din această cauză, Flămânziul este lăsat aproape în fiecare vară fără apă, pierderile pe magistrală fiind de aproape 80%. În aceste condiţii este greu de crezut că staţia de epurare, care a costat 15 milioane de lei, va fi alimentată prea des cu debitul minim pentru a funcţiona.