O instituţie de cercetare în domeniul zootehnic, plină de datorii, a ajuns să facă profit şi să-şi finanţeze cercetările cu o idee providenţială. A cultivat tot terenul disponibil şi acum se bate cu marile companii private în domeniul agricol, din nordul României.
Staţiunea de Cercetare a ovinelor şi caprinelor de la Popăuţi, judeţul Botoşani, este unică în Europa, mai ales după ce a inventat o nouă rasă de oaie, karakul de Botoşani. Karakulul botoşănenilor este renumit, la nivel mondial, pentru frumuseţea pielicelelor, dar şi grăsimea laptelui. De altfel, lumea arabă este foarte interesată de karakulul botoşănean. Cu toate acestea, staţiunea de cercetare, cu laboratoare cu tot, a ajuns, cel puţin în anii ’90 şi apoi la începutul anilor 2000, în paragină. Ca orice instituţie de stat, foarte slab finanţată şi fără prea multe venituri proprii, staţiunea a ajuns să acumuleze datorii uriaşe şi a fost la un pas de colaps. Un plan de redresare a staţiunii a făcut însă ca lucrurile să se schimbe radical, iar Staţiunea de Cercetare Popăuţi a devenit una dintre cele mai eficiente instituţii, din punct de vedere financiar în nordul Moldovei, cu excedent bugetar de peste un milion de lei, numai din agricultură.
Investiţii de aproape 4 milioane de lei
În ultimii patru ani s-a început practic proiectul de redresare al staţiunii. Cu datoriile şterse, conducerea instituţiei de cercetare a trebuit să găsească rapid o metodă de a dezvolta şi practic de a ţine pe linia de plutire întreg complexul, dar mai ales cercetarea. – în condiţiile în care acesta este şi obiectul de activitate al Staţiunii de la Popăuţi, cercetarea în domeniul ovinelor şi caprinelor. De asemenea noile proiecte ale instituţiei privind realizarea de noi specii, pentru carne şi lapte, aveau nevoie de finanţare, dar şi de laboratoare performante. Soluţia aleasă a fost investiţia, culmea, într-o bază experimentală vegetală. Adică pe lângă cercetarea în zootehnie, angajaţii de la Popăuţi s-au apucat şi de cultivarea pământului. Şi nu oricum, ci într-un mod în care să poată concura pe piaţa agricolă românească. Staţiunea are la dispoziţie peste 1.000 de hectare de teren şi a început cultivarea suprafeţelor cu loturi experimentale de grâu, orz sau rapiţă.
”Trebuie să ne extindem şi pe partea de vegetal. Dacă ne uităm la modificările climatice care există în zona noastră. Suntem singura staţiune de cercetare şi trebuie să extindem cercetarea şi pe vegetal. Am fondat aceste loturi experimentale în sectorul vegetal şi am profitat de faptul că Staţiunea de Cercetare are o suprafaţă cultivabilă importantă. Dincolo de alte considerente, este şi o bună metodă de a obţine fonduri proprii, venituri importante şi totodată furaje pentru animale”, spune Ionică Nechifor, directorul de la Popăuţi. Pentru a obţine producţii bune şi pentru a fi competitivi, cei de la Popăuţi au accesat proiecte şi au investit aproape 4 milioane de lei în utilaje agricole performante. ”Am dotat baza experimentală vegetală cu cele mai moderne utilaje. Suntem în curs de a mai atrage câteva fonduri pentru a completa parcul cu utilaje agricole”, adaugă directorul staţiunii de cercetare. În urma activităţilor agricole s-a ajuns la un excedent de 1 milion de lei, practic Staţiunea de Cercetare a început să fac profit, dar îşi hrăneşte şi animalele din producţia agricolă.
Oaia unicat salvată de rapiţă şi orz
Culturi agricole asigură o furajare corespunzătoare a oilor karakul din cadrul staţiunii – spun cercetătorii. Permit asigurarea hranei optime, pe baza unor reţete realizate pe considerente ştiinţifice. Mai mult decât atât, veniturile proprii din agricultură practic ajută la investiţii masive în cercetarea de la Popăuţi. Laboratoarele au fost modernizate şi vor şi şi dotate la standarde moderne, anul acesta. ”Baza experimentală vegetală aduce cele mai mari venituri. Dacă ne gândim atât la subvenţia primită pe hectar cât şi la veniturile din producţiile obţinute. Este baza pentru cercetările în zootehnie. În paralel lucrăm la refacerea şi dotarea laboratoarelor de cercetare. Şi în primul rând vorbim de laboratorul de ameliorare şi genetică, laboratorul de reproducţie şi bineînţeles de noul laborator fito-sanitar. De anul acesta începem să le dotăm”, adaugă directorul Nechifor. În plus cel mai ambiţios plan, pentru care vor fi folosite şi fonduri europene în următorii patru ani, este modernizarea completă a staţiunii şi aducerea acesteia la standarde europene. ”Mai avem un proiect foarte important şi anume reabilitarea întregii unităţi cu tot ce înseamnă imobile, adăposturi pentru animale, în aşa fel încât staţiunea să arate la standarde europene, ca spaţii de observare pentru activitatea de cercetare. Este o staţiune unicat la nivelul Uniunii Europene fiind creatoarea unei rase pe care nu o mai întâlnim în cadrul altei staţiuni de cercetare”, conchide directorul Staţiunii de Cercetare de la Popăuţi, Botoşani.
Sursa: adevarul
