Una dintre cele mai importante civilizaţii ale Europei Vechi a fost fără îndoială cultura Cucuteni. În judeţul Botoşani se află printre cele mai importante şi fascinante vestigii ale acestei civilizaţii misterioase. Specialiştii au scos la lumină aşezări uriaşe, adevărate oraşe ale epocii noi a pietrei.
Acum aproximativ 10.000 de ani se producea ”revoluţia neolitică”, o schimbare decisivă, în toate domeniile, pentru umanitate. Vânătorii şi culegătorii paleoliticului au învăţat să domesticească animalele şi să cultive pământul, renunţând în acest fel la stilul de viaţă nomad. Odată cu sedentarizarea şi asigurarea surselor de hrană şi apă, oamenii au început să creeze atât în domeniul tehnic, artistic dar şi religios. A apărut ceramica epocii noi a pietrei, reprezentările religioase, fascinante şi misterioase în acelaşi timp dar şi un nou tip de gândire şi comportament. Taberele de vânătoare s-au transformat în sate, undele de dimensiuni impresionante, iar structura socială a comunităţilor s-a diversificat substanţial. Neoliticul a reprezentat primul pas substanţial către civilizaţie.
Una dintre cele mai fascinante, importante şi totodată misterioase civilizaţie ale acestei epoci, pe continentul european, a fost civilizaţia Cucuteni, răspândită cu precădere în jumătatea estică a României şi pe teritoriul de astăzi al Ucrainei şi Republicii Moldova. Primele urme ale acestei civilizaţii au fost datate către anul 5000 îhr, adică acum 7.000 de ani.
Printre cele mai importante vestigii ale acestei civilizaţii au fost descoperite în judeţul Botoşani, o adevărată ”ţară” a cucutenienilor, cu numeroase aşezări. Ceea ce a fascinat şi a atras atenţia specialiştilor, pe lângă ceramica şi reprezentările artistice deosebite a fost întinderea aşezărilor cucuteniene de la Botoşani, adevărat ”oraşe” ale eneoliticului european, cu megastructuri care vorbesc despre o cultură care a influenţat mult dezvoltarea comunităţilor umane şi a civilizaţiei agrare europene. Propriu-zis, mai ales prin prisma ultimelor descoperiri, teritoriul de astăzi al judeţului Botoşani este considerat un adevărat pol al civilizaţiei europene, cu un puternic impact civilizator în zona danubiană şi est europeană.
”Proto-oraşul” de pe malurile Prutului, mărturia unei importante civilizaţii
Studierea artefactelor şi aşezărilor culturii Cucuteni au dus la o mai bună cunoaştere a acestei civilizaţii. Aşezările acestei culturi, cu puţine diferenţe locale sau regionale erau întinse pe un areal uriaş. Mai precis este vorba despre 350.000 de kilometri pătraţi de la Ariuşd, judeţul Covasna şi până la Tryplya în Ucraina. Pe acest întins areal trăiau populaţii cu obiceiuri şi manifestări cultural-artistice dar şi la nivel tehnic, asemănătoare. Erau agriculturi, crescători de animale şi în mică măsură vânători. Ceea ce uimea era simţul artistic al acestor oameni şi priceperea lor în realizarea ceramicii colorate şi decorate de cea mai bună calitate. Totodată fascinante sunt reprezentărilor lor religioase, de la altare şi până la idoli din lut, de o frumuseţe aparte. Nu se cunoaşte exact care era relaţia dintre aceste numeroase comunităţi, cantonate în sate întărite, în mare parte, cu val de pământ şi poate palisadă. Sunt şi cei care se gândesc la sanctuare comune, dar şi la relaţii economice şi politice între diferitele centre ale acestei civilizaţii, dar deocamdată fără dovezi concrete.
”Densitatea aşezărilor cucuteniene este cu totul ieşită din comun. Uneori pe teritoriul unui sat actual găsim urmele a 8-10 staţiuni cucuteniene”, scria specialistul Senica Ţurcanu, doctor, şef al muzeului ”Istoria Moldovei” de la Iaşi în articolul ”Cultura Cucuteni: prezentare istorică” din cadrul sesiunii de comunicări adunate în lucrarea ”Cucuteni – 5000 redivivus”.
Numărul aşezărilor Cucuteni este uriaş, cele mai multe fiind însă întâlnite în judeţele Iaşi şi Botoşani pe teritoriul României, cu descoperiri importante la nivel naţional la Ripiceni, Cucuteni, Drăguşeni, Târpeşti, Hăbăşeşti, Truşeşti, Dealul Fântânilor. Pe malul Prutului în special a existat în înflorire deosebită a acestor aşezări. Era cumva şi firesc, zona aceasta de pe malurile Prutului fiind un adevărat hub cultural şi mai ales economic în urmă cu aproximativ 6000 de ani în urmă.
Una dintre cele mai impresionate aşezări, cel mai probabil ale eneoliticului central şi est european este cea descoperită pe malurile Prutului, la Ripiceni. În urma cercetărilor magnetometrice din 2016, dar şi a altor cercetări amănunţite s-a ajuns la concluzia că acest ”proto-oraş” cucutenian era întins pe o suprafaţă de 25 de hectare. O parte a aşezării se află însă astăzi sub apele Prutului, disponibile pentru cercetare mai rămânând în jur de 10 hectare. ”Aici s-a făcut o scanare magnetometrică intregrală şi s-a descoperit o aşezare întinsă pe 10 hectare. Dar având în vedere reconstituirea paleomediului şi a reliefului care a existat altădată, înainte de construirea lacului de acumulare şi a nodului hidroenergetic de la Stânca-Costeşti, era vorba de un sit care mergea până la 25-30 de hectare. Am reuşit să obţinem o serie de materiale cartografice şi fotografice din anii 60. Altădată Prutul avea o lăţime de doar 90 de metri în timp ce astăzi lacul de acumulare în această porţiune are o lăţime de peste un kilometru şi jumătate”, precizează conferenţiarul universitar doctor Dumitru Boghian de la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava„ cu ocazia cercetărilor de la Ripiceni.
Este cea mai mare aşezare cunoscută a civilizaţiei Cucuteni de la vest de Prut. ”Avem acum şi date radio-carbon. Sunt datate în jurul anilor 4200, ani radio-carbon, BC, calibrat. Este vorba deocamdată de cea mai mare aşezare cunoscută în arealul Cucuteni de la vest de Prut în spaţiul carpato-prutian dar ea se leagă de fenomenul acesta al aşezărilor mari care există în spaţiul cucutenian şi spaţiul tripolian”, adaugă specialistul. Deocamdată, din această uriaşă aşezare au fost cercetaţi doar 400 de metri pătraţi.
Leagănul civilizaţiei Europene pe malurile Prutului şi misterele ”templului”
Chiar şi aşa, pe cei 400 de metri pătraţi au fost descoperite lucruri uimitoare. Artefactele, dar şi urmele de structuri arată o civilizaţie uimitoare, o adevărată metropolă a vremurilor sale. Inclusiv cu locuinţe cu etaj, clădiri administrative dar şi o sistematizare aparte, parcă pe ”cartiere” şi zone specializate.
Casele erau făcute din lut, pe structură de lemn şi erau prevăzute cu zone gospodăreşti, spaţii de cult, având ca punct central, probabil spiritual, dar şi practic, vatra. Cei care au locuit această uriaşă aşezare erau agricultori, crescători de animale, vânători dar şi mulţi artişti ai ceramicii plus meşteri în prelucrarea uneltelor şi armelor din silex. Plus, bănuiesc specialiştii, este vorba şi de un important centru comercial al acelei perioade. De altfel, aşezarea se afla pe un important zăcământ de silex şi este posibil ca după ce-l prelucrau să fi călătorit distanţe impresionante pentru a-l comercializa.
Ceea ce impresionează, în special, la ”proto-oraşul” de la Ripiceni este o uriaşă structură, situată probabil într-o zonă privilegiată a aşezării. Este vorba despre o locuinţă uriaşă de aproximativ 1000 de metri pătraţi, cu etaj, făcută la fel ca celelalte din lut, pe structură de lemn. Totodată această uriaşă construcţie avea structuri defensive separate, precum şanţ de apărare şi palisadă.
”Este foarte mare. În alte sit-uri, o asemenea megastructură ar reprezenta întregul sit”, preciza Dumitru Boghian. Structura avea cel puţin 5 metri înălţime şi nu se cunoaşte cu exactitate la ce folosea. Printre ipoteze se numără şi fapul că a servit fie drept templu, fie centru politic al unei căpetenii care domina întreaga regiune. În orice caz, sfârşitul aşezării a fost violent.
”Ca în toate cazurile, sfârşitul aşezărilor cucuteniene şi tropiliene a fost violent. O astfel de megastructură deosebit de compactă a ars câteva zile în şir. Acestui fapt se datorează şi aglomerarea aceasta de lutuieli extraordinar de bine arse care provin de la diferitele elemente componente ale megastructurii”, adăuga Dumitru Boghian. Specialiştii cred că această uriaşă aşezare arată că la Botoşani, pe malurile Prutului s-a aflat cu 6.000 de ani în urmă, un adevărat leagăn al civilizaţiei europene. ”Avem aici în zonă un punct forte în evoluţia întregii civilizaţii europene. Aici s-ar părea că a fost leagănul de dezvoltare al civilizaţiei agrare europene şi nu neapărat în zonele vehiculate până acuma din Asia, de exemplu. Este una dintre zonele din care civilizaţia agrară s-a extins ulterior către vestul Europei”, preciza cu ocazia descoperirilor arheologul Aurel Melniciuc, director al Muzeului Judeţean Botoşani.
Aşezări uriaşe în mai multe zone ale judeţului Aşezări importante şi de mari dimensiuni au mai fost găsite pe teritoriul judeţului Botoşani, nu de anvergura celei de la Ripiceni, dar asemănătoare probabil ca importanţă în lumea cucuteniană. Impresionează cele de la Drăguşeni şi Corlăteni, dar mai ales cea de la Vorniceni-Ibăneasa. Aici, la Vorniceni Ibăneasa, au fost descoperite deja 17 construcţii şi în jur de 47 de gropi menajere şi de cult. Aşezarea se întinde pe o suprafaţă considerabilă. La Drăguşeni totodată a fost descoperit faimosul idol cucutenian ”Venus de la Drăguşeni”. Este o zeitate antropomorfă, sub forma unei siluete feminine, cu incizii şi decor absolut superb plus o simbolitistică aparte. ”Venus de la Drăguşeni” a fost vedeta a mai multor expoziţii internaţionale, inclusiv la New York sau Londra.
Sursa: adevarul
