Partidul Social Democrat îl somează pe primarul municipiului Botoșani, Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL pentru un nou mandat de edil, să răspundă public, în fața botoșănenilor, care este poziția sa referitor la refuzul Guvernului PNL de a dubla alocațiile de stat pentru copii, așa cum prevede legea.
Social-democrații îi mai solicită candidatului PNL Cătălin Mugurel Flutur să expună public punctul său de vedere cu privire la refuzul Guvernului PNL de a mări valoarea punctului de pensie cu 40%, așa cum prevede legea pensiilor în vigoare dar și a salariilor profesorilor începând cu data de 1 septembrie 2020.
PSD Îi cere, de asemenea, candidatului Cătălin Mugurel Flutur să le explice oamenilor de ce Guvernul PNL nu a fost capabil să asigure măști gratuite pentru categoriile defavorizate nici măcar până în prezent, deși legea prevede acest lucru.
În aceeași ordine de idei, Partidul Social Democrat îi solicită lui Cătălin Mugurel Flutur să exprime un punct de vedere vizavi de modul în care vărul său, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, a gestionat epidemia de coronavirus în județul vecin, inclusiv față de faptul că a susținut că este medic, pentru a fi testat preferențial. Asta în timp ce cadrele medicale din linia întâi nu erau testate, din lipsa testelor care ar fi trebuit achiziționate tocmai de instituțiile din subordinea lui Gheorghe Flutur.
Nu în ultimul rând, Partidul Social Democrat îi solicită candidatului PNL la președinția Consiliului Județean Botoșani, Costel Șoptică să răspundă, public, acelorași întrebări.
Sursa: comunicat PSD
Articol republicat…era dragut daca ati fi republicat si comments-urile oamenilor la articolul original…?
Si eu revin… cu aceeasi incapatanare ca a voastra.
Nu va este de ajuns ca ne-ati sufocat, prin bunicii VOSTRI, cu 43 de ani de comunism?!
Nu va este de ajuns ca de 30 de ani, prin parintii VOSTRI, ne mulgeti in asa zisul capitalism de cumetrie (am citat din ilici)?!
Acum vreti sa ne vindeti, ca pe vitele din jug, si copiilor VOSTRI?!
Avea dreptate cine spunea : fereasca-ne Dumnezeu de ziua in care copiii sefilor nostri vor fi sefii copiilor nostri.
Iata ca am ajuns-o.
Si, cel putin la Botosani, se contureaza o caracatita pisdeista de mai mare dragul.
Poate numai la C.J. ca acolo nu prea avem ce face dat fiind faptul ca voteaza toti cei invatati sa stea cu mana intinsa in tot judetul.
Poate salvam macar primaria Botosani de pecinginea asta numita pisde.
CELE DE MAI JOS LE SCRIAM IN NOAPTEA INFRANGERII LUI PONTA.
Simt ca le voi scrie din nou, poate mai abitir.
Mi-e milă de tine.
Da, mie, românului pe care l-ai batjocorit continuu, mi-e milă de tine.
Mie, celui care nu mă pot uita în ochii alor mei, mi-e milă de tine.
Mie, celui care i-ai spus să stea în genunchi, mi-e milă de tine.
Mie, celui care mi-ai luat totul, mi-e milă de tine.
Mie, celui care ai vrut să-i iei nu doar viața, cât mai ales demnitatea, mi-e milă de
tine.
Înțelegi, politicianule ?!
Neșansa ta este că astăzi te numești PONTA, dar mă îngrozește că mâine ai putea
să ai orice alte nume.
Și nu mai vreau asta, și nu mai accept asta, și nu mai pot asta.
Te-ai uitat vreodată în ochii bătrânilor pe care i-ai umilit, i-ai mințit și i-ai miluit cu
vreun colț de pâine – și ală mucegăit ?!
Le-ai văzut vreodată ochii fără viață și mâinile fără vlagă ?!
I-ai văzut vreodată cum, din stăpânii lumii și ai pământului pentru care le-au murit
părinții i-ai transformat cu minciuna, aroganța, nesimțirea și tupeul tău în
necuvântătoare?!
Le-ai văzut vreodată mâinile bătătorite de muncă, tremurânde că nu mai pot
mângâia obrazul copiilor plecați în bejenie ?!
Le-ai văzut vreodată obrajii ridați de șiroaiele de lacrimi care se vor opri abia când
vor trece în împărăția buneicuviințe?!
I-ai auzit vreodată oftând ca și cum și-ar da ultima suflare ?!
N-ai văzut și nici n-ai auzit nimic, niciodată. Nici nu poți, nici nu vrei.
Nu ești om și nici nu vei fi vreodată… ești un politician care, spre neșansa lui, se
numește astăzi PONTA.
M-ai mințit. M-ai mințit privind în ochii mei cu un tupeu fără margini, cu atitudinea
omului care a obținut totul împins de alții.
M-ai furat. Și mi-ai spus că este bine să furi, că numai așa te poți cățăra pe scara
socială și te-ai oferit a fi model, deși nu ți-o ceruse nimeni, pentru alții … un model fără
morală, fără suflet, fără cuvânt, fără eleganță, fără … nimic.
M-ai bătut când stăteam la coadă să pun o blestemată de ștampilă pe-un rahat de
foaie pe care ți-era tipărit numele.
Era ultimul meu drept și mi l-ai interzis și pe acesta.
M-ai fugărit prin lume să șterg la cur babele din alte țări, în vreme ce bătrânii țării
mele se sting cu demnitate fără a avea pe nimeni alături.
Știi ceva ?! Eu încă am părinți, dar soția nu mai are.
Știi unde am fost după noaptea votului?!
La cimitir… nu să plâng, ci să le spun că i-am răzbunat, deși ei nu mă mai pot auzit.
Dar aveam obligația să le spun că te-am executat…da, te-am executat cu votul meu, cu
ștampila aia blestemată pusă pe-un rahat de foaie care ți-a suportat numele (ți-am mai
spus și mai sus asta ?! – da, dar ți-o repet ca să nu uiți în veacul vecilor).
Ți-am înfrânt aroganța, și nesimțirea, și tupeul, și hoția, și mârlănia, și cinismul.
Înțelegi, politicianule, care astăzi întâmplător porți un nume devenit substantiv
comun – PONTA ?!
Te-am înfrânt pentru morții mei care s-au stins batjocoriți, pentru mine căruia nu i-ai dat nicio șansă, dar mai ales pentru copilul meu care poate trăi într-o altă Românie, într-o Românie mare cât tot sufletul nostru de român.
Te-am înfrânt pentru obrajii nației ăsteia pe care curg lacrimile cu ochii în lacrimi.
Te-am înfrânt pentru că ai copii, pentru că ești ortodox și pentru că ești român.
Te-am înfrânt (și poate pentru totdeauna) pentru că nu crezi în nimic, pentru că nu ai onoare, pentru că i-ai spus unui om că este un lucru, uitând proverbele unui popor de care ai râs și pe care l-ai tratat cu dispreț : a fi om e lucru mare.
Te-am înfrânt și știu că te doare și mă bucur că te doare.
Trebuie să te doară.
Și totuși, în bunătatea mea, nici măcar nu mă mai pot bucura de toate câte ți se
întâmplă – doar mi-e milă și mi-e scârbă.
Astăzi te chemă PONTA, dar mâine ?!
Să iei aminte și să nu mă mai înjosești niciodată, niciodată, niciodată…
Și să nu uiți că de mic am învățat că, totdeauna, copacii trebuie să moară în
picioare.