Locul din Botoșani unde sătenii care se întorc din ţări străine sunt aşteptaţi cu braţele deschise. „Dacă au venit pentru grătare şi fală, banii se vor termina şi atunci vor începe problemele“

Sute de botoşăneni plecaţi la muncă în străinătate au început să se întoarcă acasă după izbucnirea pandemiei de COVID-19. Majoritatea au rămas fără loc de muncă din cauza restricţiilor impuse în Italia, Spania sau Marea Britanie. Cei mai mulţi erau zilieri în agricultură, construcţii sau, în cazul femeilor, îngrijitoare de bătrâni sau copii, scrie Adevarul. Acasă, la sat, îi aşteaptă aceeaşi lipsă de perspectivă, dar şi sărăcia lăsată atunci când au plecat în străinătate.

„Ei nu au plecat de bine de aici. Au plecat că nu aveau ce mânca, mulţi dintre ei. Acolo s-au chinuit să facă rost de bani, să-i ajute pe toţi de acasă. Acum se întorc la realitatea pe care au lăsat-o. La început, o să meargă bine lucrurile că mai au bani din afară, dar când se termină încep problemele“, spune Petrică, un tânăr întors recent din Marea Britanie.

Cu toate acestea, mulţi primari din judeţul Botoşani spun că, de fapt, nu moare nimeni de foame la ţară şi că oamenii din mediul rural care se întorc din străinătate sunt aşteptaţi cu braţele deschise de fermieri, dar şi de patronii firmelor de construcţii.

Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla, o comună de la graniţa cu Ucraina, este convins că cei întorşi îşi vor găsi imediat rostul acasă.

„Cei care munceau în construcţii sau agricultură vin cu o oarecare experienţă de acolo din afară. Aici, după plecarea lor a fost o criză cumplită a locurilor de muncă şi în agricultură, şi în construcţii. Majoritatea firmelor de construcţii din oraşe şi din alte judeţe caută angajaţi de la ţară. Nu aveau de unde, că toţi plecau în afară pe bani mai mulţi. Acum se întorc şi sunt ca o mană cerească pentru angajatori. Repet, au şi ceva experienţă şi pot fi bine plătiţi. Cei care sunt meseriaşi pot câştiga şi o mie de euro pe lună. În agricultură la fel, se caută oamenii ca pâinea caldă. Cei care vin, au fără probleme unde munci“, spune Dumitru Chelaru.

Edilul din Cordăreni spune că cei care vin înapoi la ţară din cauza pandemiei sunt o adevărată binecuvântare, mai ales că satele se depopulau constant. Ei sunt aşteptaţi să investească în agricultură şi să rămână definitiv în România.

„Vai, dar câte n-ar putea să facă aici, la ţară! La plecarea lor au rămas satele goale. Numai cu bătrâni. Vor fi absorbiţi imediat pe piaţa muncii. Vor fi foarte căutaţi de fermieri care nu au mână de lucru. Pot şi ei să-şi facă o microfermă, mai ales că vin cu nişte bani. Pot să-şi cumpere un tractor mic, câteva hectare în arendă. Şi să se apuce de treabă“, spune Constantin Dumitraş, primarul din Cordăreni.

Totodată, spun primarii, cei care vin acasă pot revigora şcolile din sate, în special cele care nu mai au elevi.

“Sunt care erau plecaţi cu copiii. Acum,a dacă ai 20-30 de familii, măcar cu câte un copil, iacă, se salvează o şcoală. Mai dă şi o pâine la profesori, nu se pierd banii băgaţi în şcoală“, spune un sătean din Cordăreni.

În comunele Lozna şu Dersca, numite ale italienilor, au rămas doar bătrânii şi copiii, adulţii fiind la muncă în străinătate. Paradoxal, aici s-au întors foarte puţini acasă.

„La noi, nu prea se întorc, sunt oameni care au prins deja rădăcini acolo, sunt buni meseriaşi, au contracte acolo, stau şi de 10-20 de ani acolo. Pentru ce s-ar întoarce la ţară înapoi?“, spune Fănică Romanescu, primarul din Dersca.

Ceilalţi primari de comune spun că cei care au venit îşi aleg singuri soarta. ”Dacă au venit pentru grătare şi fală, banii se vor termina şi atunci vor începe problemele. Dacă sunt întreprinzători, vor reuşi să facă ceva şi aici fără probleme. Depinde cum îşi aştern“, spune primarul din Cordăreni.

Şocul reîntoarcerii la viaţa rurală va fi mare, pentru unii plecaţi de mulţi ani în străinătate. Cel puţin asta spun unii săteni.

„Păi să vii tu de la cât luai acolo la cica-nica aici este diferenţă. O să fie greu pentru ei, o să-şi pună mâinile în cap. Dar până la urmă se vor obişnui, că doar de aici au plecat“, spune nea Toader, un localnic din zona Băluşeni.

În niciun caz nu vor risca să moară de foame, spune Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla.

“La ţară nu se moare de foame. Fiecare are pe lângă casă o bucată de pământ, un animal, ceva. De aici un ou, de dincolo câţiva cartofi. Au cu ce. Greu este pentru cei care se întorc în sărăcie la oraş. Acolo, totul se vinde la magazin şi dacă nu ai bani, nu mănânci“, spune edilul.

Distribuie:

Lasă un răspuns Anulează răspunsul