Un grup de organizații non-guvernamentale credibile din România atrage atenția asupra lipsei de transparenţă și a a faptului că instituţiile statului alimentează conspiraţionismul şi dezinformarea în legătură cu epidemia de coronavirus.
Organizaţiile respective (ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, APADOR-CH, Funky Citizens, Centrul pentru Inovare Publică, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet – ApTI, Asociaţia CIVICA,
Asociaţia MozaiQ LGBT, Atlatszo Erdely – Asociaţia Transilvania Transparentă, Greenpeace România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Civitas Politics, Expert Forum) atrag atenţia autorităţilor publice din România că asigurarea transparenţei printr-un dialog deschis cu reprezentanţii mass-media precum şi garantarea pluralismului de opinii sunt valori fundamentale ale democraţiei care pot favoriza cooperarea cetăţenilor cu autorităţile statului, cooperare care devine vitală în condiţii de criză.
Într-un raport întocmit de acestea, Direcţia de Sănătate Publică Botoşani este prezentată ca un modl negativ de transparență și comunicare. Potrivit organizațiilor respective, DSP Botoșani a transmis presei o hârtie prin care îşi declină competenţa de a răspunde la o cereri privind furnizarea de informații despre activitatea sa, solicitând să se adreseze Grupului de Comunicare Strategică, deşi solicitarea viza activitatea DSP Botoşani.
Organizațiile neguvernamentale precizează că termenul general de răspuns, conform Legii 544/2001, este de 10 zile, iar ca excepţie el poate fi prelungit la 30 de zile. În cazul presei termenul de răspuns este de 24 de ore.
În Decretul de Instituire a Stării de Urgenţă, se menţionează că termenul de răspuns pentru aceste solicitări este dublat, nicidecum nu este menţionată suspendarea dreptului de acces la informaţii de interes public. Prin urmare cele 10, respectiv 30 de zile devin maximum 20 de zile sau 60 de zile în starea de urgenţă, iar în cazul presei – maximum 48 de ore. Refuzul de a răspunde la solicitările de informaţii publice rămâne în continuare abatere disciplinară, potrivit articolului 21 din aceeaşi lege.
„Înţelegem că în acest moment eforturile autorităţilor publice sunt îndreptate spre criza generată de pandemie, însă considerăm că acest lucru nu trebuie să conducă la încălcarea legii chiar de către instituţiile publice sau la abuz de putere din partea acestora. Mai mult, atragem atenţia autorităţilor că ideea de a reduce disponibilitatea de comunicare pentru a se putea dedica rezolvării problemelor crizei este o eroare gravă care poate să producă efecte contrare aşteptărilor”, se precizează în raport.
