In satul Joldesti cuvintele limbii romane curg limpezi ca apele Siretului in zilele linistite de vara.
De la Dumitru Mihalache, profesor instructor la scoala din localitate si pana la nea Costica Andronic, unul din veteranii asezarii, toti au o curatenie a vocabularului si o agilitate a gandirii si spiritului de parca fiecare a studiat limba romana cu Anton Pann. Doar accentul neaos, moldovenesc le tradeaza originea de la granita Bucovinei cu fostul regat. De aceea nu pare
deloc intamplator faptul ca aceste meleaguri au zamislit una dintre cele mai frumoase pagini ale culturii nationale. Aici s-a nascut si a trait Raluca Iurascu, mama celui mai iubit, citit si studiat poet roman, Mihai Eminescu.
Pamant inghitit de Siret
Ani de-a randul Siretul, cu naboaiele lui, a muscat tot mai mult din pamantul Joldestilor. Ca un castor hraparet, raul musca din malurile regatului croind o geografie noua, numai de el inteleasa. Oamenii locului inca-si mai aduc aminte cum Mitica Rapciuc, care avea casa exact pe malul apei, s-a trezit intr-o seara si, cand a dat sa iasa din odaie, a nimerit direct in Siret. Apele ii taiasera casa in doua de parca un cutit urias a luat o felie de tort. Era vecin cu locuinta in care s-a nascut si a trait Raluca Iurascu pana sa-l cunoasca pe Gheorghe Eminovici. Acum pe acele locuri a ramas doar o liziera de plopi. Megiesii spun ca plopii au fost plantati ca sa consolideze malurile raului, cu toate ca mai mult ne-ar fi placut sa aflam ca au facut-o pentru a respecta adevarul poetic. "Pe langa plopii fara sot, adesea am trecut…"
Din casa Ralucai Iurascu n-a ramas decat o amintire, ca si din cea a lui nea Mitica Rapciuc, care o vreme si-a sapat un bordei sub deal. Acolo functiona si atelierul sau de reparat ceasuri si dispeceratul de transport cu ciobaca peste Siret. Baiat smecher, nea Mitica lua ceasul de la un client si pana il repara ii dadea ceasul altui client gata reparat. Si tot asa, ca intr-un perpetuum mobile, in decurs de cativa ani aproape fiecare joldestean a purtat ceasul altuia. Asa cum tot fiecare a trecut cel putin o data cu ciobaca lui peste Siret. Fie vremea buna, rea nea Mitica raspundea prezent la orice solicitare, ca vorba aia, doi poli nu se iau din drum.
Odata cu disparitia ultimului vecin al familiei Iurascu s-au pierdut si amintirile despre locul acela sfant pentru locuitorii acestei asezari. Nu-i joldestean sa nu stie ca acolo, in lunca Siretului, "de la casa lui Ciobanu mai la vale" a trait nascatoare de geniu si ocrotitoarea celui care la randu-i a nascut noua limba romana.
Lespede aparata de un sat intreg
Siretul, insa, nu a distrus numai case si pamanturi, a curmat si vieti omenesti. Chiar bunica poetului, Paraschiva Iurascu, si-a gasit sfarsitul in apele lui necrutatoare. Tocmai se intorcea de la Banesti, localitatea de peste rau, de la unul dintre prietenii de familie, boierul Cananau, cand trasura s-a izbit de o cioata in mijlocul vadului si dusa a fost. Lespedea funerara se afla si acum in bisericuta din lemn de la Banesti. Prin 1989, Lazar Baciucu, secretar cu propaganda la judeteana de partid, insotit de cativa istorici si muzeografi, a incercat s-o aduca la Botosani, la Muzeul Judetean de Istorie, unde considera el ca ii era locul, dar nu s-a putut. Atinsi in orgoliul propriu, localnicii au iesit cu mic cu mare, au baricadat drumul si au cerut lespedea inapoi. Ceea ce ni s-a intamplat si noua multi ani mai tarziu. Numai ce au aflat ca ne interesam de lespede ca au si tras clopotele de s-a adunat puhoi de lume ca la rascoala. Puteai sa le iei orice: animalele din ograda, gradinile, casele. Totul pana la lespede. Este ceea ce-i leaga de Mihai Eminescu. Stiu bine ca stau cu fundul pe ea la slujbe, ca fac cu schimbul de paza, dar nu cedeaza un bun care le apartine.
Societate culturala botezata dupa mama poetului
Ca si cei din Banesti si joldestenii au un adevarat cult pentru spiritul eminescian. Daca n-a fost sa fie ca Mihai Eminescu sa se nasca in localitatea lor sunt totusi mandri ca de numele poetului national sta strans legat si cel al satului Joldesti. In comuna Vorona a luat fiinta si o societate culturala purtand numele "Raluca Iurascu". Presedintele societatii a fost, este si va ramane primarul Aurel Stefan, un impatimit al versului eminescian. "La infiintarea societatii toti cei implicati propuneau numele de «Mihai Eminescu». A venit atunci domnul Dorin Glavan, de la Cultura si ne-a spus: «Societati cu numele poetului sunt destule. De ce nu-i spuneti Raluca Iurascu?»", isi aminteste primarul Aurel Stefan despre actul de nastere a uneia dintre cele mai active societati culturale din judetul Botosani. De numele ei se leaga si debutul manifestarilor consacrate sub numele de Zilele "Mihai Eminescu". Ca in fiecare an la Vorona se inaugureaza sirul de manifestari culturale, iar Societatea "Raluca Iurascu" este direct implicata.
Pentru Vorona, pentru Joldesti, Eminescu este si va ramane bunul cel mai de pret. Daca tatal Ralucai, Vasile Iurascu, nu s-ar fi grabit sa cumpere un post de asesor la Tribunalul din Botosani si o sfoara de pamant la Ipotesti, numele lui Mihai Eminescu ar fi fost legat poate pentru totdeauna de satul Joldesti.
