Criza a lovit mai puternic judeţele slab dezvoltate din punct de vedere economic sau regiunile puternic dependente de o singură industrie, firmele şi clienţii individuali din aceste zone reuşind să-şi plătească din ce în ce mai greu ratele la bănci.
În Ialomiţa, de exemplu, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor acordate de bănci ajungea la 12,3% la sfârşitul lui august, în creştere cu un punct şi jumătate faţă de luna precedentă. Şi în Bistriţa-Năsăud, Galaţi sau Suceava restanţele depăşeau 10% din soldul creditelor, în timp ce în Arad sau Botoşani întârzierile la plată se situau uşor sub acest prag. La nivel naţional, media este de 6,9%.
"Situaţia din Ialomiţa este cauzată de faptul că mulţi agenţi economici au avut probleme, fie datorită faptului că mulţi întreprinzători nu au avut pregătirea necesară, fie pentru că au intrat în parteneriate cu firme care nu şi-au onorat obligaţiile asumate.
Puterea economică a judeţului este foarte redusă pentru că infuziile de capital străin au fost foarte reduse în comparaţie cu alte regiuni. Au fost şi entităţi mari, în special din industria de prelucrare a produselor agricole, care şi-au redus activitatea sau au intrat în insolvenţă", afirmă directorul sucursalei din Slobozia a unei bănci mari.
În ceea ce priveşte restanţele persoanelor fizice, acestea au crescut pe măsură ce tot mai mulţi oameni şi-au pierdut locurile de muncă pe fondul reducerii activităţii sau chiar închiderii unor firme din judeţ. La sfârşitul lunii august, rata şomajului atingea 10,6% în Ialomiţa comparativ cu o medie de 7,4% la nivel naţional. În august 2009, rata restanţelor abia depăşea 3% la nivelul judeţului, adică puţin peste media la nivel naţional.
În paralel, restanţele înregistrate în Bistriţa s-au dublat în ultimul an, ajungând la 11,9% în august, în timp ce în Galaţi ponderea întârzierilor la plată în total împrumuturi a crescut de trei ori, până la 10,9%. Şi în Suceava restanţele s-au dublat din august anul trecut până în prezent, ajungând la 10,3% din credite.
În Galaţi, rata şomajului ajungea la 10,2% la sfârşitul lunii august, în plus ponderea ridicată a restanţelor în judeţ fiind explicată de dependenţa firmelor locale de combinatul siderurgic şi de şantierul naval. Cele două industrii au înregistrat scăderi accentuate de la începutul crizei.
Pe lângă şomaj şi dependenţa unui judeţ de o anumită industrie, gradul ridicat de îndatorare a populaţiei în anumite zone creează probleme în plus bancherilor. Totodată, în unele judeţe, cum ar fi Bistriţa-Năsăud, bancherii au descoperit un număr foarte mare de clienţi care au luat împrumuturi cu adeverinţe de venit false, astfel că ulterior nu s-au putut ţine de graficul de rambursare şi au intrat în default. Restanţe de aproape 9% din totalul împrumuturilor se înregistrau şi în Braşov, Hunedoara, Neamţ sau Argeş. La polul opus se aflau însă judeţele Gorj şi Vâlcea, unde rata restanţelor se situa la 4,4%, respectiv 4,7%. O pondere a sumelor întârziate la plată între 5 şi 6% din totalul împrumuturilor se înregistra şi în judeţe precum Dâmboviţa, Vrancea, Buzău sau Prahova.
În Bucureşti, rata restanţelor ajungea în august la 6,1% din credite. În schimb, în Capitală se înregistra cel mai mare volum al restanţelor, de aproape 5 miliarde de lei. Sucursalele bancare din Bucureşti au acordat însă şi cele mai multe credite, adică 80 de miliarde de lei dintr-un total de peste 200 de miliarde de lei.
Restanţele au accelerat foarte mult pe parcursul anului trecut pe fondul creşterii şomajului şi diminuării afacerilor agenţilor economici, în condiţiile în care s-a plecat de la o bază foarte joasă. În prima jumătate a anului, creşterea restanţelor se aplatizase pe fondul semnalelor pozitive din economie, dar acum bancherii se aşteaptă la un nou val de credite neperformante, din cauza măsurilor de austeritate adoptate de Guvern, care amână revenirea economiei până cel mai devreme anul viitor. Multe firme au rămas cu datorii prea mari după ce vânzările le-au scăzut şi nu mai pot face faţă cu plata ratelor, iar măsurile de tăieri de costuri se răsfrâng asupra salariaţilor lor.
Clienţii care au luat credite în lei, în cea mai mare parte împrumuturi de mică valoare fără garanţii, au fost primii afectaţi de criză, astfel că soldul restanţelor pe acest segment a avansat rapid în prima parte a anului trecut, dar şi-a încetinit ritmul de creştere în ultimele luni.
În schimb, cei care s-au împrumutat în valută au continuat să se ţină de graficul de rambursare o perioadă mai lungă de timp după intrarea economiei în recesiune pentru a nu pierde garanţiile, dar în ultimele luni ritmul de creştere al întârzierilor la valută a început să accelereze.
