Guvernul a decis marti să-şi angajeze răspunderea asupra Legii Educaţiei Naţionale, “o lege extrem de importantă pentru modernizarea învăţământului românesc”, parte componentă a procesului de reformă a statului, a afirmat primul-ministru Emil Boc la finalul şedinţei Executivului.
« Aceasta lege, fie este acceptată de către Parlament şi îşi urmează parcursul legislativ spre Monitorul Oficial, fie, dacă se depune moţiune de cenzură şi aceasta va fi adoptată, Guvernul pleacă acasă », a precizat şeful Executivului.
Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, a apreciat că proiectul Legii Educaţiei Naţionale asigură continuitate şi coerenţă sistemului de învăţământ, în sensul că nu va aduce în acest an şi în următorii ani schimbări în ceea ce priveşte organizarea examenelor, inclusiv a examenului de Bacalaureat.
Primul-ministru a subliniat, totodată, parcursul elaborării şi promovării proiectului legii Educaţiei Naţionale. Astfel, după decizia Curţii Constituţionale, Guvernul a reanalizat şi dezbătut acest proiect, iar în şedinţa Executivului din 17 martie acesta a fost adoptat. Ulterior, proiectul de lege a fost dezbătut cu toţi cei interesaţi până în 12 aprilie, când a intrat în dezbaterea Camerei Deputaţilor. După adoptarea de către Camera Deputaţilor, proiectul a fost transmis Senatului. « Din nefericire, din luna mai proiectul este blocat la Senat. În aceste condiţii, am luat decizia asumării răspunderii pentru ca acest proiect este extrem de important pentru educaţia românească şi orice zi care trece înseamnă, practic, afectarea şansei fiecarui tânăr din România de a beneficia de un sistem educational modern şi performant », a declarat primul-ministru.
Premierul a arătat că Executivul îşi va angaja răspunderea asupra legii Educaţiei Naţionale în forma adoptată de Camera Deputaţilor şi a mulţumit membrilor comisiilor parlamentare pentru eforturile depuse în susţinerea acestei legi. Primul-ministru a menţionat că Executivul va arăta toată disponibilitatea de a examina « cu maximă atenţie şi seriozitate » toate amendamentele care vor fi depuse de către parlamentari în cadrul procedurii de asumare a răspunderii, « într-un termen stabilit şi cu o decizie foarte clară ».
« Guvernul va evalua amendamentele depuse şi se va duce în faţa Parlamentului şi va prezenta varianta finală de asumare, potrivit procedurii prevăzute de către Constituţia României », a declarat premierul Emil Boc.
Şeful Executivului a punctat cele mai importante elemente ale proiectului Legii Educaţiei Naţionale.
Astfel, potrivit premierului, în învăţământul preuniversitar, se va face o mutaţie radicală în ceea ce priveşte conceperea curriculei, punându-se accentul pe competenţă şi nu pe acumularea de informaţie. « Cea mai importantă competenţă este cea de a învăţa să înveţi, una dintre cele opt competenţe-cheie recunoscute la nivelul Uniunii Europene », a afirmat primul-ministru.
De asemenea, numărul maxim de ore va fi redus de la 25 la 20, în învăţământul primar şi de la 30 la 25 în cel gimnazial. Complementar acestei decizii va fi promovat Programul « Şcoală după şcolă », prin care va fi oferit un cadru organizat pentru pregătirea temelor, a adăugat primul-ministru.
O altă componentă a proiectului vizează descentralizarea. Practic, consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ şi autoritaţile locale, care vor face parte din conducerile şcolilor, vor putea decide în proporţie de 20% pentru învăţământul gimnazial şi de 30% pentru cel liceal disciplinele de învăţământ. De asemenea, profesorul va avea 25% din timp la dispoziţie pentru a-şi adapta predarea la nevoile elevilor.
Totodată, sistemul de finanţare va avea următoarele paliere: finanţarea de bază, complementară şi suplimentară, în funcţie de performanţele unităţii de învăţământ.
Şi în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar accentul se va pune pe calitate. În acest sens, primul-ministru a arătat că se va realiza o clasificare a universităţilor în funcţie de programele de studii. Un alt element de noutate, punctat de premier, constă în eliminarea criteriului de vechime în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul superior, « ca o modalitate de susţinere a performantei în mediul academic ». De asemenea, va fi asigurată ponderea studenţilor în Senatul universitar de minimum 25%, astfel încât să existe un echilibru în reprezentarea tuturor structurilor în conducerea universităţilor.
La rândul său, ministrul Educaţiei a arătat că alocarea de resurse financiare universităţilor se va face în funcţie de nivelul de studiu, respectiv de licenţă, de master şi de doctorat, renunţându-se la actualul principiu al finanţării per student.
Premierul a argumentat că Executivul a recurs la angajarea răspunderii asupra Legii Educaţiei Naţionale, o procedură « taioasă , punând, practic, în joc mandatul guvernului » având în vedere că această lege este o componentă importantă a procesului de reformă a statului. În acest sens, premierul a amintit cele mai importante acte normative promovate de Guvern în scopul reformării statului, respectiv, în domeniul justiţiei – Codul Penal , Codul Civil, Codul de Procedura Penală şi Codul de Procedură Civilă, legea care vizeaza accelerarea desfaşurării proceselor judiciare. În domeniul fiscal, a fost promovată Legea responsabilităţii fiscale, Ordonanţa 63/2010 (n.n. OUG 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare) , iar în domeniul social au fost adoptate Legea pensiilor, Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, lege care va fi anul acesta modernizata.
