Interesul acestor rânduri se concentrează în jurul unei personalităţi din cadrul Armatei române, colonelul Alecsandru Balan, care tocmai a împlinit 8o de ani de vieţuire. Este interesul generat de un fond documentar, identificându-se în însăşi viaţa şi cariera lui, al unui fond biografic, căruia, acest ofiţer superior, plecat cândva din plai botoşănean, din satul Cotu- Copălău, îi ataşează episoadele unei existenţe dramatice şi îi schiţează un nimb de neaşteptată poezie.
Satul natal se află la originea nostalgiei sale, descrisă în pagini savuroase, de evocare executată cu un condei meşteşugit, făcând prin insistentă osteneală să se nască 6 cărţi tot mai demne de atenţie şi de interes. De sub pana sa, a apărut, mai întâi, volumul de romantică monografie „Undeva, -ntr -un lan de grâu”, redând cu aceeaşi savoare, ca şi „Amintirile” lui Ion Creangă, contextul satului românesc dintr-o anume istorică perioadă: evoluţia relaţiilor complexe, dramatice, din 1939, anul izbucnirii celui de al doilea Război mondial, din anul 1940, al amputărilor teritoriale executate de Uniunea Sovietică şi de Ungaria hortystă, anii intrării şi antrenării României în război, ani marcaţi de incomensurabile , de teribile pagube de tot felul, configuraţia paradoxală a unei îndelungi ocupaţii sovietice, botezată ca fiind Eliberare…Locaţia unei prime şi duioase lansări a cărţii, în chiar mijlocul consătenilor săi, se impunea de la sine, evenimentul de campanie având loc în anul 2oo7. Au urmat lansările volumului „Viaţa mea, aşa cum a fost” în 2oo9. Tiparniţa, care a elaborat şi această carte, provine din aceeaşi „garnizoană”: portul maritim Constanţa, unde bravul botoşănean a fost mereu un proeminent ofiţer de comandă. Cu o cronologie impusă de sentimente răscolitoare, s-a înscris lucrarea de referinţă privind momente-cheie ale Revoluţiei din decembrie 1989, cu spaţiul împănat de personaje cumulative, de eroi deja cufundaţi în uitare, în care colonelul Balan resuscită pe larg fantoma generalului Vasile Milea, cu tot cu parantezele obscure ale dispariţiei sale. De peste tot, în acest volum de referinţă, transpare figura exemplară a generalului Milea, care i-a fost coleg şi pildă şi mentor, o îndelungă vreme, parcursă astfel între ţevile tunurilor.
Avântul înaripat al scriitorului îl poartă ulterior în truda elaborării unui volum de poeme, intitulat „Nimic nu e de nu-i iubire”.
Ba mai mult de atât, pentru a-şi încununa cei 80 de ani pe care colonelul Alecsandru Balan i-a marcat la data de 19 iulie, a acestei veri , el a întocmit un nou şi interesant volum, alocându-i un titlu de chemătoare muzicalitate: „Un plai de suflet şi dor”. Respectiva lucrare are un distinct caracter de mecenat, întrucât autorul vine şi cu un coautor, alăturându-şi pe Dan Huştiuc, consilier parohial la biserica Sfântul Gheorghe” din voievodalul Botoşani şi pe alţi contributori. În paginile cărţii, se întâlnesc, de asemenea, rânduri aşternute de preotul Ştefan Holban, cel ce a slujit îndelung în parohia Ipoteştilor eminescieni şi ca secretar al Protopopiatului Botoşani. Mai sunt de citat contribuţiile semnate de Alecu Crudu şi Monica Iacob.
Evenimentul este aşteptat şi pregătit la Copălău de părintele Clement Gheorghiu şi de tânărul cleric Alexandru Gheorghiu, slujitori în această parohie a plaiurilor botoşănene.
Lucrarea literară va fi lansată de venerabilul oştean, colonelul Alecsandru Balan, duminică, 26 septembrie, la Cotu-Copălău, după Sfânta Liturghie, la casa praznicală a bisericii din localitate, unde, cu căldură, sunt invitaţi lucrătorii din presa botoşăneană.
Eugen Hrusca
