Băncile anunţă noi măsuri pentru a preveni transformarea bugetarilor în rău-platnici după tăierea salariilor acestora cu 25% cel puţin până la finele acestui an. Cel mai recent program de renegociere a ratelor clienţilor care ar putea avea probleme este cel lansat luni de BCR, destinat în special clienţilor bugetari. Măsura este luată, au subliniat oficialii băncii, pentru că până la o treime dintre clienţii lor sunt angajaţi la stat.
"Soluţia de negociere a ratelor, practic de diminuare temporară a ratelor, a fost introdusă relativ recent, în primăvara acestui an. Totuşi, ceea ce este diferit în momentul de faţă este că ne adresăm unei mase largi de clienţi şi am introdus şi o soluţie simplificată de oferire a acestui produs, mai exact, documentaţia este mult simplificată faţă de o situaţie de reeşalonare standard", a declarat Ştefan Coroianu, director executiv Direcţia Credite Retail din BCR, citat de Mediafax.
"În perioada următoare ne aşteptăm la un număr crescut de solicitări de sprijin venite din partea clienţilor noştri afectaţi de diminuarea veniturilor lunare, în special angajaţii din sectorul public", a precizat el. Rescadenţarea nu este însă gratuită. BCR percepe, conform tarifelor standard, un comision de 10 euro pentru renegocierea unui credit la care nu se înregistrează restanţe şi de 30 de euro în cazul celor la care s-a întârziat cu plata. "Aceste costuri acoperă cheltuielile administrative ocazionate de procesarea cererilor şi a modificărilor propriu-zise în sistemul informatic al băncii", explică oficialii BCR într-un comunicat de presă.
Actele necesare: istoricul de plăţi şi adeverinţa de salariu
Conform estimărilor BCR, în urma renegocierii creditului se poate obţine o rată lunară cu 50% mai mică timp de şase luni. Metoda de reducere temporară a ratelor lunare este rescadenţarea, respectiv prelungirea perioadei de rambursare a creditului. Decizia privind o asemenea renegociere a creditului depinde exclusiv de fiecare bancă în parte, clienţii cu cele mai mari şanse să li se aprobe dosarul de restructurare fiind cei care au devenit rău-platnici abia în momentul în care fie li s-a scăzut salariul, fie au rămas fără serviciu o perioadă scurtă de timp dar au reuşit apoi să se reangajeze.
Informaţiile necesare pentru dosarul de renegociere a ratelor sunt, de obicei, la dispoziţia băncilor, fiind vorba despre istoricul de plată al clientului dar şi de extrasurile de cont din care, dacă persoana respectivă are un cont în care primeşte salariul, reiese eventuala scădere de leafă. În cazul în care clientul nu primeşte salariul într-un cont al băncii trebuie adusă adeverinţa de salariu.
Unele bănci sună clienţii bugetari pentru a-i aduce la ghişee
În timp ce unele bănci aşteaptă cereri de rescadenţare din partea clienţilor, altele preferă să nu mai piardă timpul şi să îi contacteze ele, la telefon. UniCredit Ţiriac Bank, de exemplu, a anunţat recent că va începe o campanie de sunat clienţii bugetari pentru a-i chema la ghişee în vedere renegocierii ratelor pe o anumită perioadă de timp.
"Sperăm că bugetarii vor putea să îşi plătească ratele, dar clienţii vor decide dacă vor să beneficieze de măsuri de restructurare. Nu aşteptăm să vedem întârzieri la plată, ci mergem la ei", a declarat recent Zoltan Major, vicepreşedintele diviziei de retail a băncii. El a precizat că în total ar fi vorba despre până la 50.000 de clienţi bugetari vizaţi.
Bugetarii au 20% din creditele acordate de bănci
În acest moment, cei 1,3 milioane de bugetari au credite totale de 4,8 miliarde de euro la bănci, ceea ce reprezintă circa o cincime din totalul acordat, conform estimărilor bancherilor pe baza unor analize ale BNR. Ponderea creditelor acordate angajaţilor la stat diferă de la o bancă la alta, fiind bănci unde procentul este de sub 10% în timp ce la altele depăşeşte 30%. La finele lunii aprilie în România erau 710.000 de restanţieri care deţineau în total peste un milion de credite, conform datelor BNR.