La iniţiativa eurodeputatului PSD, Cătălin Ivan, grupul europarlamentarilor PSD împreună cu Institutul de Studii Diplomatice (de pe lângă Universitatea Bucureşti) şi
Fundaţia Multimedia au lansat o serie de întâlniri în care, alături de reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi ai instituţiilor româneşti şi europene, să se discute viitoarea strategie a României pentru cadrul financiar european. La eveniment au participat, alături de Cătălin Ivan, Victor Ponta, președintele PSD, Adrian Năstase, președintele Consiliului Naţional al PSD, Vlad Nistor, director al Institutului de Studii Diplomatice, de pe lângă Facultatea de Istorie din Universitatea Bucureşti, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, Radu Dudău, specialist în cadrul Institutului Social-Democrat, parlamentarii Valeriu Tabără și Teodor Meleșcanu, precum și primul ministru de Externe al României de după Revoluţie, Sergiu Celac.
Cătălin Ivan a afirmat în cadrul dezbaterii, că România are nevoie, în actualul context politic european, de o strategie unică pentru a-şi stabili interesele politico-economice.
„Deşi termenul limită poate părea îndepărtat, definitivarea poziţiei asupra unui document care va reglementa cheltuielile publice ale Uniunii Europene şi care va stabili practic limitele interacţiunii dintre statele UE pentru perioada 2014-2020 necesită demararea unui proces complex de analiză, prognoză şi decizie politică. România nu are timp să ignore dezbaterea europeană despre noua perspectivă financiară”, a spus Ivan.
În urma dezbaterii de la Bucureşti, Cătălin Ivan a anunţat că va susţine prelungirea
viitorului cadru bugetar de la şapte la zece ani. Această propunere va fi discutată la o nouă dezbatere organizată de Cătălin Ivan la Bruxelles, împreună cu specialişti
importanţi ai Uniunii Europene şi reprezentanţi importanţi ai partidelor europene. De
asemenea, această propunere va fi susţinută în cadrul Comisiei din care europarlamentarul PSD face parte. În cazul în care ar fi acceptată, această prevedere ar prelungi termenul în care fondurile europene pot fi atrase de către autorităţile române, astfel crescând şansele unui grad de absorbţie ridicat.
