Primul-ministru Emil Boc a condus astăzi, la Palatul Victoria, o videoconferinţă cu prefecţii, în care le-a prezentat o analiză a situaţiei economice a României care justifică adoptarea unor măsuri de austeritate. În acelaşi timp, primul-ministru a expus şi măsurile de relansare economică şi de susţinere a mediului de afaceri care vor fi promovate de guvern în perioada următoare.
Premierul Emil Boc a declarat că măsurile de austeritate sunt absolut necesare României, în acest moment, şi sunt determinate de suprapunerea a două crize majore: o criză internă a deficitului structural al României din ultimii douăzeci de ani, accentuat în 2007 şi în 2008, şi criza economică globală.
„Cât timp cele două crize nu s-au suprapus, România a putut să evolueze, în fapt, furându-ne căciula în ultimii douăzeci de ani. Din nefericire, România consumă mai mult decât produce”, a spus premierul Emil Boc.
Şeful Executivului a argumentat precizând că, în 2008, a existat o creştere economică grevată de un deficit bugetar de 5,4%, anul 2009 a fost marcat de criza economică şi de un deficit de 7,2%, iar în anul 2010, deficitul bugetar poate ajunge la 9,1% dacă nu se iau măsuri de austeritate, pentru a rămâne într-o ţintă de deficit de 6,8 %.
„Nu numai că, din nefericire, se consumă mai mult decât se produce, dar şi ceea ce se produce este prost împărţit în cadrul bugetului în România”, a continuat premierul Emil Boc arătând că, din totalul bugetului, 63% sunt cheltuieli cu salarii, pensii şi asistenţă socială. „Dacă la aceşti 63% mai adăugăm serviciul datoriei publice externe, ce datorii avem din 1989 încoace, plus contribuţia la Uniunea Europeană, ajungem la 70% din buget, cheltuieli obligatorii, fără să facem niciun fel de investiţie. În restul de 30%, acoperim cheltuielile de funcţionare ale spitalelor, ale şcolilor, ale justiţiei, ale armatei, ale poliţiei, şi ne rămân extrem de puţini bani pentru a promova investiţii cu adevărat, care să genereze locuri de muncă”, a declarat premierul.
Premierul Emil Boc a spus că echilibrul între salarii şi productivitate s-a rupt în anul 2007, în sensul că, în timp ce productivitatea muncii a scăzut, salariile au crescut. În 2007 şi în 2008 au fost adoptate 20 de ordonanţe de guvern pentru măriri de salarii şi pensii. Fondul de salarii s-a dublat în anul 2008, ajungând la 45,6 de miliarde de lei, faţă de 21,4 miliarde de lei – în anul 2005.
„În anul 2009 am reuşit să punem capacul pe oală şi să limităm acest fond de salarii prin acordarea zilelor de concediu fără plată, diminuarea sporurilor şi a salariilor din agenţii şi structuri guvernamentale. Dacă nu am fi luat aceste măsuri în 2009, fondul de salarii ar fi ajuns la 49 de miliarde de lei, dar am luat aceste măsuri de limitare”, a arătat primul-ministrul.
De asemenea, s-a dublat şi punctul de pensie, de la 339 de lei în septembrie 2006, la 697 de lei în octombrie 2008, „fără ca în România să se dubleze productivitatea muncii care să susţină o creştere sănătoasă a fondului de salarii şi a fondului de pensii”, a mai spus premierul. Analiza arată că dacă pensiile ar fi crescut în raport cu inflaţia şi creşterea economică, în 2009 pensia medie ar fi trebuit sa fie 374 de lei, dar, în fapt, ea este acum de 711 lei. “Diferenţa aceasta este acoperita din împrumut, consumăm mai mult decât producem. Asta este realitatea crudă a României şi trebuie spusă,” a reiterat premierul Emil Boc.
Aceiaşi dublare a valorilor apare şi în privinţa cheltuielilor de asistenţă socială, în 2008 fiind cheltuite 54 de miliarde de lei, faţă de 27 de miliarde de lei în 2005.
Dezechilibre apar şi în raportul dintre contributorii la bugetul asigurărilor sociale şi beneficiarii de prestaţii sociale, pensionari, şomeri, persoane cu dizabilităţi şi alţii: dacă în 1990 erau 2,2 platitori la un beneficiar, în 2009 avem 0,8 platitori la un beneficiar. “Raportul s-a inversat şi evident că se ajunge la aceste dificite structurale”, a spus premierul arătând că trebuie să te împrumuţi ca sa poţi acoperi aceste diferenţe majore.
“Din nefericire, guvernul precedent a făcut cadouri otrăvite şi pensionarilor şi celorlalţi care beneficiază de asistenţă socială, pentru că nu au avut acoperire în creşterea productivităţii în România”, a sublinit premierul Boc.
Un alt aspect prezentat a fost dinamica posturilor ocupate şi vacante în sistemul bugetar în perioada 2005-2008, unde se observă că dacă în anul 2005 erau 1,232 milioane de posturi ocupate în sectorul bugetar, în anul 2008 s-a ajuns la 1,395 milioane de posturi ocupate. În anul 2010, la 1 martie, erau cu 36 de mii de posturi mai puţin, diminuare realizată de guvern. O problemă au fost şi posturile vacante bugetate care au crescut de la 84 de mii în anul 2005, la 137 de mii în anul 2008. Această creştere nu poate fi susţinută de economie, a spus premierul Emil Boc.
“În 2010, ca să putem susţine deficitul bugetar de 6,8%, cel care ar rezulta în urma restrângerii cheltuielilor bugetare, ar însemna să avem nevoie de peste 8 miliarde de euro, bani pe care să îi împrumutăm. Dacă n-am lua aceste măsuri de austeritate, am ajunge la un deficit bugetar de 9,1%. Asta ar însemna ca ar trebui să ne împrumutăm cu peste 11 miliarde de euro. Aceste lucruri se resimt în datoria publică a României. Dacă nu vom avea pachet financiar de asistenţă cu Comisia Europeană (CE) şi cu FMI, datoria publică externă a României va ajunge, în 2010, la 45% din PIB, în 2012 va fi de 63% din PIB, iar în 2013 peste 70% din PIB. Dacă realizăm acest pachet de asistenţă financiară externă, adică ne împrumutam mai ieftin, în 2010 vom avea doar 37% datorie publică, iar în 2012 maxim 41% datorie publică, iar în 2013, 40% datorie publică, în PIB. Asta înseamnă că vom avea resurse financiare să ne finanţăm şi să nu punem ţara într-o situaţie extrem, extrem de dificilă”, a comentat primul-ministru.
Premierul a arătat că în întreaga Europă se iau, în acest moment, măsuri de austeritate şi că suntem dependenţi de ceea ce se întâmplă pe pieţele europene.
Premierul a arătat că Guvernul a ales ca soluţie de austeritate reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi reducerea pensiilor şi a altor transferuri sociale cu 15% , pentru a permite creşterea economică şi pentru a încerca corecţia deficitelor structurale.
Soluţia propusă de FMI era creşterea TVA la 24%, creşterea cotei unice la 20% şi reducerea salariilor bugetarilor cu 20%.
„Dacă creşteam taxele, omoram mediul privat, cel care oricum a suferit o ajustare în anul 2009 şi singurul care mai poate aduce creştere economică în România”. a arătat premierul. El a precizat că majorările de taxe s-ar fi regăsit în creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi practic s-ar fi compromis şansa de creştere economică a ţării.
„De aceea, am optat pentru această soluţie care are caracter temporar, dar dă posibilitatea acestei ţări să revină la normalitate. (…) Facem acest sacrificiu în momentul de faţă şi ne conservăm şansa de a putea avea o ţară care să fie credibilă în plan extern, care să aibă în continuare resurse financiare pentru investiţii, să poată crea locuri de muncă în continuare şi să poată da pensii şi salarii, care să aibă acoperire în economia româneasă”, a argumentat primul-ministru Emil Boc.
Pemierul a arătat că prin legile care vor fi propuse şi care conţin măsurile de austeritate NU se diminuează: salariul minim de 600 lei, pensia socială minimă garantată de 350 lei, venitul minim garantat, renta viageră acordată sportivilor de performanţă, bursele pentru studenţi, doctoranzi, elevi de liceu, auditori de justiţie.
„Venitul minim garantat se păstrează, dar el va fi restrâns doar la persoane care, cu adevărat, au nevoie de acest venit minim garantat. Pentru venitul minim garantat, vreau să înţelegeţi cum funcţionează. Astăzi, o persoană în România, o persoană singură, dacă are un venit sub 1.250.000 de lei, statul îi completează diferenţa de la cât câştigă el până la 125 de lei. Este o formă de protejare împotriva sărăciei extreme. Este adevărat că în anchetele sociale au apărut foarte multe abuzuri, şi oameni cu vile şi Mercedes-uri în curte declară că nu au venit, ca să beneficieze de aceste ajutoare. Ele vor fi drastic verificate şi eliminate, ca numai cei care, cu adevărat, în România, sunt într-o situaţie grea să poată beneficia. Sau o familie cu două persoane, dacă câştigă de exemplu un milion de lei, statul pune diferenţa până la 2.250.000 de lei vechi, pentru a acoperi un minim de trai. Este o măsură pentru a ne asigura că sărăcia nu se agravează în România”, a explicat premierul Emil Boc.
Alte prestaţii sociale care NU sunt afectate:
– alocaţia de stat pentru copii, de 42 de lei, de care beneficiază peste 3.500.000 de copii;
– alocaţia pentru persoanele cu handicap, pentru copiii cu handicap;
– alocaţia de stat pentru copiii de până la doi ani, în valoare de 200 de lei.
– „În privinţa mamelor, aici vreau să se ştie că indemnizaţia este diminuată cu 15%, dar nu scade sub şase milioane de lei vechi, la care evident se adaugă cei două milioane de lei vechi, pe care îi primeşte orice copil până la vârsta de doi ani. Deci, practic, indemnizaţia pentru mame nu scade sub opt milioane de lei vechi”, a arătat premierul Emil Boc.
– alocaţia complementară 50-70 de lei pentru 594 000 de beneficiari;
– alocaţia monoparentală;
– alocaţia de plasament;
– alocaţia de plasament pentru copii cu handicap;
– indemnizaţia de creştere pentru copii 0-3, 3-7 ani pentru cei care au handicap;
– indemnizaţiile lunare de hrană pentru HIV/SIDA;
– indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu, nu este afectată;
– alocaţia de hrană pentru copii cu HIV SIDA;
– ajutoarele pentru refugiaţi;
– venitul minim garantat;
– pensiile pentru invalizi, orfani, veterani de război;
– indemnizaţiile şi sporurile pentru veteranii de război;
– indemnizaţiile pentru persoanele persecutate politic;
– indemnizaţiile pentru persoanele persecutate etnic;
– indemnizaţiile pentru persoanele din detaşamente de muncă;
– abonamentele pentru telefon pentru veteranii de război;
– indemnizaţiile pensionarilor uniunii de creatori (sunt 10 020 de artişti şi nu numai, care primesc o indemnizaţie de 643 de lei pe lună);
– nu se diminuează nici acele prevederi legale de care beneficiază pensionarii cu privire la medicamentele gratuite sau la transportul pe diverse căi de circulaţie.
„Am încercat ca în cadrul acestor măsuri de austeritate să nu îi afectăm pe oamenii care nu au, practic, posibilitatea să muncească şi sunt într-o situaţie mai dificilă şi, prin analizele pe care le-am făcut la Ministerul de Finanţe, Ministerul Muncii, aceste prestaţii sociale nu sunt afectate”, a arătat premierul.
În complementaritate cu măsurile de austeritate anunţate, Guvernul propune un Plan de susţinere a activităţii economice, pentru a asigura şansele unei creşteri economice în România, a anunţat premierul Emil Boc.
Astfel, se va realiza:
– plata datoriilor către firme, 1 miliard de Euro, bani care vor fi plătiţi, inclusiv cheltuielile sanitare;
– program de investiţii publice din fonduri europene şi naţionale;
– sprijinirea IMM-urilor, prin menţinerea fondului de garanţii guvernamentale;
– program de combatere a evaziunii fiscale;
– promovarea exporturilor;
– standarde de cost pentru lucrări în infrastructură;
– modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice;
– adoptarea Legii parteneriatului public-privat;
– extinderea licitaţiilor publice prin mijloace electronice la 40%;
– stimularea înfiinţării întreprinderilor de către tinerii întreprinzători;
– continuarea programelor pe care le avem în derulare: prima casă, programul rabla, primul siloz;
– menţinerea facilităţilor acordate de Guvern pentru firmele care angajează şomeri sau pentru cei care sunt în şomaj tehnic.
Premierul Emil Boc a mai arătat că în privinţa investiţiilor publice, în 2010 a început, cu 15 mai, un program de investiţii de un miliard de Euro în economia rurală, finanţat din fonduri europene şi naţionale. Cofinanţarea este asigurată pe măsurile din domeniul agriculturii. De asemenea, pentru mediu, la programul operaţional sectorial sunt asigurate finanţări pentru investiţii de 700 milioane de Euro ce urmează a fi contractate până la 1 septembrie.
La Programul Operaţional Regional, în perioada următoare, urmează a fi contractate investiţii de un miliard de euro, pe lângă celelalte care au fost contractate până în 31 decembrie, cu cofinanţarea asigurată.
La Ministerul Economiei va fi un program de investiţii de două miliarde de euro, prin cele 24 de companii din subordinea ministerului.
La Ministerul Dezvoltării Regionale, în 2010, vor fi finalizaţi 500 de Km de drumuri judeţene, din cadrul programului de 10 000 Km de drumuri judeţene. Tot în 2010, se prevede finalizarea a 4000 de locuinţe ANL şi a 1000 de case în cadrul Programului de renaştere a satului românesc.
La infrastructură, în 2010, se prevede finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Sibiu, finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Oradea, finalizarea a 20 de Km din centura Bucureşti Nord (Chitila-Voluntari), finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca, finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Lugoj, finalizarea a 10,3 Km din centura ocolitoare a municipiului Iaşi, reabilitarea a 477 de Km de drumuri naţionale. Se continuă lucrările, în vederea finalizării, în perioada următoare la: autostrada Transilvania – se vor finaliza cel puţin 12 Km în 2010 – de la Câmpia Turzii la Turda, autostrada Arad-Timişoara în 2011 se vor finaliza cei 45 de Km ai acestei autostrăzi. Continuă lucrările la autostrada Cernavodă – Constanţa, astfel încât, în 2011, să fie finalizaţi cei 54 de Km ai autostrăzii Cernavodă – Constanţa.
De asemenea, se finalizează lucrarea la centura ocolitoare a municipiului Suceava – în 2010 5,6 km, cu finalizarea centurii în 2011.
Guvernul va extinde şi plafonul de garanţii guvernamentale pentru asigurarea accesului la finanţare a IMM-urilor.
Măsurile vizează capitalizarea Fondului de Garantare a Creditului Rural cu 220 milioane Euro – se pot acorda garanţii de 1,1 miliarde Euro pentru cofinanţarea proiectelor derulate cu fonduri europene în domenii precum agricultura, dezvoltare rurală, industria alimentară, micro-întreprinderi şi IMM-uri din mediul rural, dar şi capitalizarea Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri cu 46 milioane Euro – se pot acorda garanţii de 1,5 miliarde de Euro. Va continua Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale UE alocate României (OUG 9/2010). De asemenea, reducerea la 0% a gradului de co-finanţare necesar pentru proiectele finanţate în cadrul măsurii 4.3 “Sprijinirea dezvoltării micro-întreprinderilor” din POR
Guvernul va susţine şi mediul de afaceri prin scheme de garantare şi stimulare a exporturilor de către EximBank.
