Botoşaniul ar fi fost o zonă prosperă dacă măcar jumătate dintre marile investiţii promise în ultimii ani s-ar fi realizat. Locuitorilor judeţului li s-a spus în ultimii ani că se vor crea sute de locuri de muncă, iar în bugetele primăriilor vor intra impozite consistente, după ce străinii vor face fabrici, parcuri eoliene sau centrale electrice. Toate aceste proiecte, evaluate fiecare la milioane de euro, au rămas la stadiul de intenţie.
Parc eolian luat de vânt
O altă investiţie ratată o reprezintă un parc eolian ce se dorea a fi construit în zona oraşului Ştefăneşti. Investiţie a unor oameni de afaceri italieni, acesta ar fi constat în montarea a 30 de centrale eoliene, încă de anul trecut, care ar fi produs energie pentru tot judeţul. Lipsa unui teren adecvat şi criza financiară au fost invocate de autorităţi ca motive pentru eşuarea proiectului. Câştigurile pentru judeţ ar fi fost reabilitarea infrastructurii rutiere spre parcul eolian, înfiinţarea unor locuri de muncă, dar şi faptul că 1% din valoarea energiei livrate în sistemul naţional urma să intre în bugetul local.
Promisiuni uitate de nemţi
La ultima şedinţă a Consiliului Local se anunţa o nouă investiţie din partea unor investitori britanici. Aceştia au solicitat patru hectare de teren de la societatea Urban Serv, terenul fiind de fapt zona de depozitare a deşeurilor menajere de la Rediu. Investiţia se ridică la jumătate de milion de euro şi ar consta în construirea unui sistem de captare biogaz.
Alţi investitori, de dată aceasta germani, au anunţat în 2008 că vor investi trei milioane de euro în construcţia a două centrale producătoare de energie electrică şi termică pe bază de masă verde. Au semnat de asemenea un parteneriat cu autorităţile urmând să selecteze două localităţi pentru a amplasa centralele, dar investiţia a fost „amânată" pentru a trece campania electorală. Nu s-a mai auzit, însă, nimic de nemţi.
Eşecuri puse pe seama infrastructurii proaste
Alte investiţii, precum un hipermarket, au necesitat cinci ani pentru a fi concretizate, iar singurul mall din municipiu este la stadiul de construcţie de doi ani, investitorul, o firmă din Iaşi, motivând întârzierea prin criza financiară.
Finanţări aşteptate de edilii botoşăneni
Autorităţile locale explică lipsa interesului investitorilor străini prin faptul că judeţul are o infrastructură slab dezvoltată şi o poziţie geografică dezavantajoasă. „Este nevoie de şosele, aeroport, cale ferată şi vom prezenta o atracţie pentru investitori. Forţă de muncă găsesc şi chiar specialişti”, a declarat Cristian Roman, prefectul judeţului. Atunci când li s-a oferit posibilitatea să investească în aeroportul de la Salcea din judeţul vecin, autorităţile au refuzat acest lucru.
Nici edilii locali nu se lasă mai prejos când vine vorba de anunţarea unor proiecte grandioase. În opinia conducerii Primăriei municipiului, exprimată în nenumărate rânduri în ultimii ani, zona Cornişa se va transforma într-un mega parc de distracţii. Proiectul în valoare de 81,5 milioane lei include un bazin de înot semi-olimpic acoperit, un altul de mari dimensiuni în aer liber, un patinoar artificial, terenuri de sport, trasee de plimbare cu bicicleta şi piste de role. Proiectul tehnic a fost finalizat de autorităţi, iar acum se aşteaptă un răspuns de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est. Autorităţile speră că în toamna acestui an vor primi finanţarea.
Un alt bazin olimpic ar urma să fie construit în spartele fostei Băi Centrale. Autorităţile au realizat proiectul tehnic, documentaţia fiind prezentată la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est. Acesta figurează în planurile locale încă dinainte de Revoluţie.
În Botoşani este planificat un bazin didactic de înot pe locul fostelor sere din Parcul „Mihai Eminescu” lucrările urmând să demareze în câteva luni. Proiectul a fost anunţat de autorităţi încă de acum trei ani, însă din diferite motive nu a fost demarat.
Cea mai recentă mare investiţie anunţată în judeţ este un complex turistic şi de agrement cum nu mai există în ţară, valoarea proiectului fiind de şase milioane de euro. O firmă din Italia ar urma să construiască la Cucorăni, pe o suprafaţă de opt hectare, bazine de înot, un hotel şi un cartier cu vile. Primarul comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, a precizat că investitorii par serioşi, în condiţiile în care au început demersurile pentru punerea în practică a planului. „Eu am discutat personal cu ei, am văzut proiectul şi mi-a plăcut. Au achiziţionat terenul şi au obţinut certificatul de urbanism”, a declarat primarul comunei. Acesta a mai adăugat că italienii au ales judeţul Botoşani pentru acest proiect datorită colaboratorilor locali cu care sunt în bune relaţii de ani de zile.
Cel mai mare proiect anunţat în judeţ, şi care s-a dovedit a fi o simplă iluzie, viza construcţia unei fabrici de bioetanol la Dorohoi, încă de acum doi ani. Şi atunci proiectul părea realizabil, firma ungară ce urma să facă investiţia semnând un acord cu autorităţile locale chiar în prezenţa ambasadorului Ungariei. Mai mult decât atât, investitorii îşi făcuseră calcule şi asupra suprafeţei ce trebuia cultivată cu porumb, iar necesarul depăşea capacitatea zonei şi urma să se importe şi din Ucraina.
