Hărţuirea pe net sau „cyberbulling“ a devenit de câţiva ani o realitate cruntă şi în România. Pe reţelele sociale, spun specialiştii, se petrec abuzuri de neimaginat, iar mii de adolescenţi sunt hărţuiţi şi umiliţi. Psihoterapeuţii arată că urmările pot fi deosebit de grave.
Internetul este o lume vastă care poate conecta persoane aflate la mii de kilometri distanţă şi face ca informaţia să circule în doar câteva fracţiuni de secundă pe tot globul. Dincolo de benficii, internetul găzduieşte însă şi activităţi sau porniri agresive, brutale, importante din lumea reală. Hărţuitorii şi personajele conflictuale au găsit lumea perfectă în care să-şi caute victimele. Anonimatul şi posibilităţile foarte diversificate de umilire a ”victimei” reprezintă atracţia principală. Virulenţa pe internet ca şi abuzurile au devenit o ”profesie”, inclusiv pentru mulţi internauţi români. Cum majoritatea adolescenţilor sunt mari amatori de internet, ei sunt cei mai expuşi unei noi forme de violenţă. Violenţa virtuală, hărţuirea pe internet sau cum este cunoscută peste hotare ”cyberbulling”.
La fel de grav ca bătaie în toată regula
Specialiştii arată că umilirea pe internet, hărţuirea sau agresivitatea virtuală nu sunt lucruri de neglijat. Din contră, este la fel de grav sau poate mai grav decât o bătaie încasată de un adolescent în viaţa reală. Iar cei mai vulnerabili sunt adolescenţii, care se află într-o perioadă dificilă, de creştere, cunoaştere şi schimbare, o perioadă în care umilinţa poate avea efecte devastatoare. ”Este o realitate care trebuie privită cu un maxim de atenţie, fiindcă are repercursiuni majore asupra psihicului adolescentului, vorbim de hărţruirea online, din relaţiile stabilite în mediul reţelelor sociale. Sunt acele comentarii răutăcioase, sunt acele fotografii care pun într-o postură stânjenitoare copilul. Adolescentul se află într-o perioadă de mari schimbări pe toată planurile. Este foarte sensibil în ceea ce priveşte stima de sine, ţine foarte mult la imaginea sa, la impresia pe care o face în societate.”, spune psihoterapeutul Anca Larionesei.
Tocmai de aceea, precizează psihoterapeutul, umilinţa pe internet este extrem de gravă. Acest tip de hărţuire aşa cum arată Anca Larionesei, îmbracă numeroase forme, de la comentarii răutăcioase,prin care tânărul este umilit sau discreditat în faţa grupului pe reţele sociale foarte cunoscute, poze în care adolescentul este surprins în ipostaze stânjenitoare şi apoi publicate pe internet şi ”sharuite” în tot grupul sau pur şi simplu abuzuri,jigniri şi umilinţe inclusiv prin mesaje private. ”Internetul oferă largi posibilităţi de umilire, iar adolescenţii sunt fragili la acest comportament abuziv şi umilitor”, adaugă Larionesei.
Specialiştii arată că umilirea pe internet, hărţuirea sau agresivitatea virtuală nu sunt lucruri de neglijat. Din contră, este la fel de grav sau poate mai grav decât o bătaie încasată de un adolescent în viaţa reală. Iar cei mai vulnerabili sunt adolescenţii, care se află într-o perioadă dificilă, de creştere, cunoaştere şi schimbare, o perioadă în care umilinţa poate avea efecte devastatoare. ”Este o realitate care trebuie privită cu un maxim de atenţie, fiindcă are repercursiuni majore asupra psihicului adolescentului, vorbim de hărţruirea online, din relaţiile stabilite în mediul reţelelor sociale. Sunt acele comentarii răutăcioase, sunt acele fotografii care pun într-o postură stânjenitoare copilul. Adolescentul se află într-o perioadă de mari schimbări pe toată planurile. Este foarte sensibil în ceea ce priveşte stima de sine, ţine foarte mult la imaginea sa, la impresia pe care o face în societate.”, spune psihoterapeutul Anca Larionesei.
Tocmai de aceea, precizează psihoterapeutul, umilinţa pe internet este extrem de gravă. Acest tip de hărţuire aşa cum arată Anca Larionesei, îmbracă numeroase forme, de la comentarii răutăcioase,prin care tânărul este umilit sau discreditat în faţa grupului pe reţele sociale foarte cunoscute, poze în care adolescentul este surprins în ipostaze stânjenitoare şi apoi publicate pe internet şi ”sharuite” în tot grupul sau pur şi simplu abuzuri,jigniri şi umilinţe inclusiv prin mesaje private. ”Internetul oferă largi posibilităţi de umilire, iar adolescenţii sunt fragili la acest comportament abuziv şi umilitor”, adaugă Larionesei.De la depresie la suicid
Pentru adolescenţi, umilirea sistematică pe internet, noua lume în care se manifestră în ultimii ani,poate duce, avertizează specialiştii la grave tulburări de personalitate, tulburări psihice şi chiar suicid. „Adolescenţii trăiesc cu un sentiment de ruşine copleşitoare dacă s-au făcut comentarii răutăcioase sau dacă s-au postat imagini care îi pun într-o situaţie jenantă. Pot apărea episoade depresive, de izolare şi se poate ajunge până la tenativă de suicid. Această hărţuire online trebuie tratată cu seriozitate, mai ales în cazul adolescenţilor”, avertizează psihoterapeutul.
Totodată de foarte multe ori hărţuirea pe internet este greu de depistat, mai ales că adolescentul de ruşine,păstrează tăcerea, în special în faţa părinţilor, iar comportamentul său devine deviant, aparent din senin.
„În aceste situaţii părintele poate observa că din senin copilul nu mai vrea să meargă la şcoală, evită întâlnirea cu prietenii, se izolează în casă. Pare că totul este din senin. Este greu de depistat şi nu este o soluţie să-i invadăm intimitatea. Depinde de adolescent să rupă tăcerea şi de modul în care părinţii în conving să o facă”, spune Anca Larionesei.
De altfel arată specialistul, principala măsură este abordarea adolescentului, ca acesta să mărturisească . ” În primul rând se poate comunica cu părinţii şi copilul trebuie învăţat că are dreptul şi este spre binele lui să spună dacă cineva l-a abuzat în mediul online. Ruperea tăcerii. În momentul în care este dat în vileag un agresor din mediul virtual şi este recunoscut acest abuz se previne hrănirea acelui abuz.”, continuă psihoterapeutul. Fenomenul de cyberbulling a luat amploare şi în România, dar în vestul Europei sau în ţările dezvoltate ale lumii este un adevărat fenomen. În Statele Unite fenomenul de ”cyberbulling” dă startul unor adevărate programe naţionale, campanii de prevenţie şi apariţia unor pagini electronice specializate în consilierea adolescenţilor-victimă dar şi a unor linii de sprijin.
Citeste mai mult pe Adevărul: adev.ro/o7awi4
