Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate in cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
In 1834, cind Ţările Romane au inceput să se dezvolte din punct de vedere economic, cind conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Romaneşti, Alexandru GhicaVodă, a obţinut de la otomani invoirea "de a pune steag romanesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept inceputul adoptării tricolorului pe pămint romanesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit in Muntenia in 1830, profesor şi director al "Colegiului Sf. Sava" din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată in ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic- jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul romanesc era cunoscut incă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu inainte de oficializarea sa.
In timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii in prima zi a victoriei revoluţiei burghezo- democratică (1848- 1849), 14/26 iunie, cind a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atit cei din Transilvania, cit şi cei din Ţara Romanească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, avind inscripţionat lozinca: "Frăţia": "Dreptatea" Frăţie" şi dindu-i denumire de "stindard al libertăţii". O lună mai tirziu, "văzind cu nu s-a inţeles incă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale", decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că "stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru inchis, galben deschis şi roşu carmin". Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate in ordinea următoare: "lingă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu filfiind". In Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, in ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, inceputul revoluţiei, "zi de mintuire pentru toată Romania", sub flamurile tricolore. Tot in acel an istoric 1848, in acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a inălţat "flamura cea mare tricoloră a naţiunii romane", a intregii naţiuni romane.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse insă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat in uz pina in 1862, a avut fişia albastră plasată sus, urmind ca, in a doua parte a domniei lui Cuza, fişia roşie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală Romania aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, cind Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru- să reprezinte steagul naţional al tuturor romanilor; cele trei culori impărţite in mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor in sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lingă ţara noastră mai existind alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit in mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
