Joi la sediul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani, a avut loc o intilnire intre conducerea camerei, şi comunitatea oamenilor de afaceri din judeţ, şi prefectul judeţului, Cristian Roman.
Intilnirea a avut drept scop identificarea principalelor probleme cu care firmele se confruntă in aceasta perioadă ce se anunţă cu dificultăţi economice şi identificarea eventualelor masuri şi soluţii care ar putea fi trimise sub formă de propuneri guvernului sau Parlamentului.
"Doresc reinstaurarea unui dialog cu cei care plătesc taxe şi creează locuri de muncă, cu actorii importanţi de pe piaţa muncii", le-a spus prefectul celor peste 20 de oameni de afaceri, reprezentanţi ai patronatelor.
Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani, Romeo Floareş, principalele cauze de manifestare a crizei economice in judeţ sunt:
-Restringerea drastică a accesului firmelor la credite prin inăsprirea condiţiilor de creditare a condus la aparitia blocajelor la plati si la lipsa dezvoltarii continue ;
-Diminuarea consumului in toate domeniile, generat de starea de panica indusa de aparitia crizei a condus la neacoperirea capacitatilor de productie, cu efecte directe asupra cifrei de afaceri;
-Cresterea accentuata si fara precedent a cursului de schimb a scumpit importurile, utilitatile, ca de altfel toate lucrurile care se calculeaza in euro ;
-Scaderea continua a puterii de cumparare a populatiei a condus la diminuarea consumului;
-Disponibilizarile masive de personal din ultimele sase luni au condus la cresterea numarului de someri, fara o perspectiva reala, derivata dintr-o strategie reala, de a fi reconvertiti in alte sectoare economice ;
-Lipsa fonduriloir bugetare la nivel national a impiedicat investitiile in infrastructura, ceea ce ar fi asigurat partial locuri de munca ;
-Atragerea intr-un procent mult prea mic de finantari externe din fonduri comunitare, n-a putut contribui la dezvoltare economica si deci la crearea de locuri de munca sigure ;
-Lipsa fondurilor dar si mentalitatea invechita nu a permis IMM-urilor sa participe la programe de instruire care ar fi condus la cresterea competitivitatii firmelor.
Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani a făcut şi unele propuneri privind atenuarea efectelor crizei economice:
– in domeniul impozite si taxe locale
Termenul de plata a impozitelor si taxelor locale sa fie trimestrial si nu semestrial, pentru o mai buna planificare a disponibilitatilor banesti ;
Cladirile nereevaluate inca sa nu fie impozitate suplimentar, avand in vedere stagnarea pietei imobiliare;
Cladirile cu destinatie hale de productie sa fie impozitate la 50% fata de impozitele pe spatiile de birouri, de sedii de firma si de terenuri;
Sa existe posibilitatea deducerii unei cote parti anuale din impozitul anual pe cladiri pentru modernizarea acestora;
Avand in vedere ca s-a publicat recent registrul taxelor fiscale si nefiscale ale administratiei centrale din Romania care cuprinde 115 taxe pe subdomenii de dezvoltare si fiecare taxa contine peste 100 de variatiuni ale unei singure taxe, se impune simplificarea acestui sistem, reducerea taxelor si, ceea ce este cel mai important, consultarea mediului de afaceri, cel care alimenteaza bugetele prin plata taxelor, la introducerea de noi taxe ;
– in domeniul accize
Plata accizelor in termen de zece zile de la data scadentei ( 25 ale lunii) fata de termenul din prezent stipulat in Codul fiscal si care este cinci zile, in caz contrar se suspenda autorizatia de antrepozitar fiscal.
– in domeniul fiscal
Referitor la Ordonanta 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (Art.115) privind ordinea de stingere a datoriilor data de Bugetul de Stat si Bugetul Asigurarilor Sociale, sa se comunice modul de stingere a obligatiei la data platii, sa se emita fisa sintetica pentru fiecare tip de obligatie, iar aceasta sa se emita doar la data la care s-au acumulat obligatiile ( exclusiv debite stinse).
Plata concediilor medicale sa se faca integral din fonduri CASS si nu de angajator ;
Plata impozitului pe profit sa se faca anual;
Deducerea din profitul impozabil a profitului reinvestit pentru dezvoltare, crearea de noi locuri de munca;
Reintroducerea facilitatilor fiscale prin definirea zonelor defavorizate, zone in cadrul carora sa existe urmatoarele cote de impozitare : impozit pe profit 5%, impozire si taxe locale 5%, TVA 5%, scutirea de la plata taxelor vamale pentru importul de utilaje, instalatii, echipamente, mijloace de transport necesare investitiilor in zona, materii prime, materii prime neexistente in tara.
– in domeniul legislatiei muncii
Regandirea Codului Muncii astfel incat sa nu mai avantajeze doar salariatii ci si pe angajatori, ca fiind cei care poarta responsabilitatea crearii si mentinerii locurilor de munca (a se vedea procedurile de angajare si concediere).
Definirea si legiferarea somajului tehnic
– in domeniul strategiilor de dezvoltare, a atragerii de investitii si a politicilor guvernamentale in domeniu economic
Elaboararea de strategii de dezvoltare locale bazate pe date reale provenite din mediul de afaceri, in urma unor dezbateri constructive astfel incat aplicarea stategiei sa fie asumata de mediul de afaceri ca fiind construita pe baza reala a propunerilor acestora, si nu impusa in mod pompieristic de la varful piramidei, fara legatura cu realitatea ;
Cresterea implicarii statului in sprijinirea promovarii produselor romanesti la export prin elaborarea de strategii de penetrare a unor piete pe care le-am pierdut ( tarile CSI) si in special R.Moldova si Ucraina. Colaborare reala cu atasatii comerciali ai ambasadelor Romaniei si chiar numirea in aceste posturi a unor specialisti proveniti din sistemul Camerelor de Comert pentru imbunatatirea activitatii si reprezentarii ;
Inlesnirea creditarii IMM-urilor prin EXIMBANK cu acordarea de dobanzi preferentiale pentru firmele care pot dovedi ca au activitate profitabila si un portofoliu de clienti constant ;
Crearea unui Fond de Criza dupa modelul altor state din care sa fie finantate fara dobanda imprumuturi pentru IMM-uri in conditii supravegheate, de rentabilitate;
Determinarea furnizorilor de utilitati de a nu mai majora nejustificat pretul acestora, mai ales pentru sectoarele direct productive;
Diminuarea comisioanelor si costurilor fondurilor de garantare a afacerilor, pentru accesul mai facil la creditare a IMM-urilor;
Incurajarea, prin organizarea de dezbateri publice si intalniri cu proprietarii de magazine de desfacere, a aprovizionarii acestora in special cu produse romanesti, produse in judet;
Organizarea de intalniri la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintelor pentru reducerea birocratiei in monitorizarea proiectelor in derulare si regandirea activitatii de evaluare a noilor proiecte, pentru a nu fi respinse proiecte valoroase pentru probleme legate de forma si nu de fond, existand astfel sansa de a accesa mai multe fonduri europene;
Dezvoltarea invatamantului comercial cu accent pe cunostinte minime, elementare pentru constituirea unei afaceri, fara de care nici o firma nu s-ar putea infiinta ;
De asemeni oamenii de afaceri au cerut ca, in domeniul construcţiilor, să se elimine criteriul celui mai mic preţ, care determină lucrari de slabă calitate şi avantajarea firmelor locale la atribuirea licitaţiilor (pina la urma tot acestea fac lucrările dar in subantrepriza firmeor din alte judeţe care ciştigă licitaţiile).
Prefectul Cristian Roman a promis că astfel de intălniri, absolut informale, vor mai avea loc, urmand a fi invitaţi inclusiv parlamentarii, propunerile venite de la oamenii din mediul de afaceri fiind importante pentru găsirea unor soluţii necesare pentru depăşirea perioadei următoare
