Creştinii îşi pomenesc, sâmbătă, morţii, iar această sărbătoare din calendarul Bisericii Ortodoxe Române poartă, în tradiţia populară, numele de „Sâmbăta morţilor“ sau „Moşii de iarnă“.
Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Patimilor.
Potrivit tradiţiei din zona Botoşaniului, în această zi, gospodinele pregătesc mâncare pe care o dau de pomană pentru cei adormiţi.
Oamenii spun că sufletele morţilor vin pe pământ, de aceea credincioşii dau de pomană mâncare gătită. Cei trecuţi în nefiinţă vin în această zi şi se hrănesc cu mireasma sau aburii fierturilor în aşa fel încât să le ajungă pentru un an întreg. Potrivit obiceiului, se dă de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin şi lumânări aprinse. La morminte este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor.
Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca „Moşii de piftii“ şi „Sâmbăta piftiilor“. Dacă mai rămâneau piftii, a doua zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor. De asemenea, în ziua de 14 februarie nu se lucrează, iar femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Tot tradiţia mai spune că cine face astăzi treabă ajunge să aibă mintea rătăcită.