Credinciosii ortodocsi marcheaza, astazi, Intrarea Maicii Domnului in Biserica

Această sărbătoare ne aminteşte de ziua in care s-a implinit făgăduinţa făcută de părinţii Fecioarei Maria, care au jurat că dacă vor avea un copil, il vor inchina Domnului Ne gindim la Maica Domnului in timpul sfintelor slujbe, cind auzim: "Pe preasfinta, curata, preabinecuvintata, mărita, Stăpina noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim". Ne gindim la Maica Domnului cind auzim la sfintele slujbe: "Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii, intru cintări cinstindu-o, să o mărim". Ne gindim la Maica Domnului cind ni se spune: "Pe tine, preacuratul palat al Impăratului Ceresc, cea ce eşti multlăudată". Ne gindim la Maica Domnului cind se spun cuvintele: "De tine se bucură, cea ce eşti plină de dar, toată făptura, soborul ingeresc si neamul omenesc; cea ce eşti biserică sfinţită şi rai cuvintător, lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a intrupat si prunc S-a făcut Cel ce este mai inainte de veci. Că braţul tău, scaun l-a făcut şi pintecele tău mai desfătat decit cerurile l-a lucrat. De tine se bucură, cea ce eşti plină de har, toată făptura, mărire ţie!". Peste trei zile, in 21 noiembrie, in prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului, ne gindim la legătura Maicii Domnului cu Templul din Ierusalim.

Maria inseamnă alinare, implinire şi făgăduinţă

In Vechiul Testament, familia fără copii era socotită blestemată. Aşa erau şi Ioachim şi Ana, de lingă cetatea Nazaret. Ei nu şi-au pierdut increderea in Dumnezeu şi au continuat să se roage Lui să le dea şi lor un copil. Domnul a văzut credinţa lor şi le-a dăruit o fetiţă, căreia i-au pus numele Miriam (Maria). Nume Maria inseamnă alinare, implinire şi făgăduinţă. Spre sfirşitul vieţii, părinţii Mariei au dus-o la Templul din Ierusalim. Cind au ajuns in faţa Templului, Fecioara a inceput să urce singură treptele, fără a se opri pe fiecare treaptă după cum era rinduiala. Preotul Zaharia, tatăl Sfintului Ioan Botezătorul, a luat-o de mină şi a dus-o direct in Sfinta Sfintelor. Acolo, niciodată nu intra parte femeiască şi nici preoţii, ci numai arhiereul, o dată pe an. Fecioara Maria a fost incredinţată preoţilor şi unor fecioare mai in virstă. Petrecea cea mai mare parte din viaţa ei in rugăciune. Ducea o viaţă ingerească. Dimineaţa se ruga in Sfinta Sfintelor, apoi lucra cu celelalte fecioare lucru de mină. A stat acolo pină la virsta de 15 ani, curăţindu-se şi sfinţindu-se ca vas ales al Domnului. In timp ce se afla la templu, a primit vestea că va fi mama Mintuitorului nostru.

Maica Domnului, maica noastră

O primim pe Maica Domnului aşa cum ne-o prezintă Biserica, o ţinem in sufletul nostru cu evlavia cită o avem şi ne silim să urmăm exemplul Maicii Domnului in supunerea faţă de Mintuitorul, in grija faţă de oameni, in tăcerea care se desprinde din faptul că avem atit de puţine cuvinte ale Maicii Domnului in Sfinta Evanghelie. O avem pe Maica Domnului ca exemplu de milostivire pentru cei ce au trebuinţă de ajutorul ei şi, ştiind că Maica Domnului nu este numai mama Mintuitorului, ci şi mama noastră, ne gindim şi la insuşirile de mamă pe care le are preasfinta Fecioară Maria faţă de credincioşii care fac ceea ce a zis ea să facă, adică ascultă de Mintuitorul nostru Iisus Hristos. Intrarea in biserică a Maicii Domnului este una dintre marile praznice inchinate Maicii Domnului, maica noastră, a tuturor. Să ne rugăm imtodeuna la Ea: "Preasfintă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin".

Ovidenia sparge intunericul iernii şi al morţii

Cunoscută in popor sub numele de Ovidenia, Ziua Intrării in Biserică a Maicii Domnului este şi ziua in care incepe iarna, este o sărbătoare a luminii, care sparge intunericul iernii şi al morţii. De aceea, tema centrală a legendelor mitologice legate de această sărbătoare este văzul. Vederea, prima apariţie, prima vedere a lumii, a lui Iisus, a cerului care se deschide. Ca şi la Crăciun, in ziua Ovideniei se deschide cerul şi vitele vorbesc. Frumuseţile cerului nu sint văzute insă decit de cei buni. In această zi se dă de pomană lumină de veci, luminarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. Se dă de pomană pentru cei inecaţi, cei morţi in intuneric, fără luminare la căpătii, pentru ca şi aceştia să aibă pe lumea cealaltă calea luminată. Cum va fi vremea la Ovidenie, aşa va fi toată iarna. dar dacă va ninge, iarna va fi grea. Pentru ca bucuria sărbătorii să nu fie umbrită de asprimea postului, Biserica a rinduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peşte.