Cu o săptămină inaintea primului tur al alegerilor locale din acest an, "Monitorul" a realizat un sondaj de opinie in municipiul Botoşani pentru a măsura intenţiile de vot şi preferinţele electoratului. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 207 persoane alese aleatoriu, pe criterii de virstă, şi este reprezentativ pentru electoratul cu drept de vot, avind o eraoare de +/-4%.
70% dintre botoşănenii intervievaţi susţin că vor merge cel mai probabil să voteze pe 1 iunie, in timp ce restul nu ştiu dacă işi vor exercita sau nu acest drept sau chiar sunt decişi să nu voteze (19,4%).
In acelaşi timp, jumătate dintre localnici (50,2%) consideră că votul lor are o importanţă mare sau foarte mare, aşa justificindu-şi intenţia de a vota la alegerile locale. Probabil aceasta va fi şi prezenţa la vot, relativ redusă dacă se ţine cont şi de faptul că mii de botoşăneni sunt plecaţi la muncă in străinătate, iar la alegerile locale ei nu vor putea vota.
Edilul şef conduce in topul preferinţelor
Actualul primar, Cătălin Flutur, este preferatul botoşănenilor ceea ce dovedeşte că proiectele incepute şi parţial finalizate, dintre care enumerăm bulevardul şi parcul Eminescu, precum şi semaforizarea oraşului au avut succes. Prudent, actualul primar a evitat să mai facă vreun fel de promisiuni electorale, axindu-şi campania pe ideea de continuitate.
El adună mai mult de o treime din voturi (37,7%), distanţindu-se in fruntea candidaţilor pentru fotoliul de primar. Reamintim că un procent asemănător avea acum patru ani şi Florin Egner, primarul aflat atunci in funcţie.
Flutur este urmat de Gheorghe Sorescu, fostul prefect, intrat tirziu in competiţia electorală. Cu toate acestea, in timpul celor trei săptămini de campanie a reuşit să convingă aproape unu din cinci alegători (19,2%) să-l voteze la alegerile de la sfirşitul săptăminii. Discursul politic al lui Sorescu s-a axat in general pe critica actualului primar şi a neajunsurilor provocate de lucrările edilitare din municipiu, de aici derivind şi principalele promisiuni electorale făcute de candidat in cazul in care va fi ales: finalizarea grabnică a şanţurilor din oraş, adunarea ciinilor vagabonzi şi atragerea unor supermarket-uri.
Din ceilalţi şapte candidaţi rămaşi, se mai detaşează deputatul Costică Macaleţi (14,4%) şi fostul primar Florin Egner (11,4%) ale căror campanii au fost ca şi inexistente. Macaleţi, sprijinit de PSD, pare să se fi resemnat cu rolul perdant pe care i l-a hărăzit şeful său de partid. Nici Macaleţi nu a făcut promisiuni şi nici nu a venit cu elemente originale, dind dovadă de un discurs politic mediocru, insăilat din relatările altora, distanţat de oraş şi problemele sale.
Aflat acum două luni pe poziţia secundă, fostul primar Florin Egner resimte din plin lipsa votului politic cu care era creditat cind era la PSD. Lipsit de o campanie electorală dinamică, pe care partidul lui Becali nu a putut să i-o ofere, fostul primar nu a avut cum să se facă auzit. Spre deosebire de contracandidaţii săi din plutonul secund, acesta s-a dovedit bun cunoscător al problemelor oraşului, insă a preferat să-şi rezume promisiunile electorale la faptul că in şase luni va finaliza investiţiile incepute de Flutur, temă folosită şi de Sorescu. Este foarte posibil ca Flutur să fi anticipat acest lucru şi să-şi fi lăsat intenţionat contracandidaţii să cadă in această capcană cită vreme forţează chiar el finalizarea lucrărilor edilitare. Sunt voci care susţin că, dacă ar fi candidat independent, Egner ar fi obţinut un rezultat mai bun.
Ceilalţi candidaţi au obţinut procente sub marja de eroare a sondajului. De remarcat faptul că foarte mulţi botoşăneni sunt incă indecişi, chiar dacă au mai rămas mai puţin de şapte zile pină la alegeri.
La momentul actual, se prefigurează un tur doi de scrutin in care vor intra Cătălin Flutur şi Gheorghe Sorescu. Cu precizarea că predicţia sondajului poate fi puternic alterată in trei săptămini şi că s-ar putea ca Sorescu să adune atunci voturile nemulţumiţilor de actualul primar, in acest moment lucrurile stau in felul următor:
Flutur este favorit şi la ciştigarea turul doi. El adună puţin peste 50,7%, in timp ce Sorescu se apropie de 40% (39,7). Restul persoanelor, 9,6% sunt incă indecise cu cine ar vota in turul doi in cazul unei confruntări Flutur- Sorescu.
Cătălin Flutur ar ciştiga detaşat lupta cu Costică Macaleţi şi Florin Egner in cazul in care aceştia ar obţine calificarea in turul secund. In cazul Flutur-Macaleţi, actualul primar ar obţine 58,5% in timp ce deputatul PSD doar 25,2%, restul de 16,3% fiind incă indecişi cu cine să voteze. Flutur ar obţine o victorie chiar mai categorică intr-o finală cu Egner, 62,3% la 17,4%. Alţi 20,3% dintre cei chestionaţi sunt indecişi cu cine ar vota in acest caz.
Popularitatea lui Flutur poate fi explicată prin faptul că 41,6% dintre electori apreciază drept bun şi foarte bun mandatul său, 33,8% susţinind că nu este un mandat tocmai slab, dar nici foarte bun, in timp ce doar 24,6% cred că este un mandat slab.
Luptă strinsă pentru Consiliul Local
O situaţie inedită pare a se inregistra in lupta pentru posturile de consilieri locali. Astfel, PD-L este creditat cu cel mai bun scor 29,8%, depăşind astfel PSD şi PNL, partide care la ultimele alegeri locale au inregistrat scoruri mai bune. Din nou, aici se simte prezenţa lui Flutur şi Ţibuleac, pe post de locomotive electorale. Reamintim că la alegerile trecute, PD, sub conducerea lui Radu Drăguş, a obţinut un scor (8%) de aproape patru ori mai mic.
Liberalii, datorită campaniei electorale energice conduse de deputatul Cimpanu, au rezistat pe poziţia a doua cu 24,2%, faţă de 25% obţinute la alegerile precedente, iar PSD, practic fără să-şi facă publicitate, bazindu-se doar pe electoratul fidel, a coborit pe locul trei, la 21,1%, pierzind peste 10 procente faţă de rezultatul obţinut acum patru ani.
La pragul electoral se află două partide PNG- 6,2% şi PRM cu 3,1% iar eroarea sondajului nu lasă posibilitatea de a aprecia dacă acestea vor intra sau nu in Consiliul Local. Celelalte partide nu reuşesc să depăşească două procente. Ca şi in cazul alegerilor pentru primar, foarte mulţi botoşăneni (13,7%) sunt incă indecişi.
O situaţie similară se inregistrează şi la lupta pentru Consiliul Judeţean. Este importantă precizarea că sondajul s-a făcut numai in municipiul Botoşani care, chiar dacă are circa un sfert din totalul alegătorilor, in judeţ lucrurile pot sta in mod diferit.
Astfel, potrivit preferinţelor locuitorilor municipiului, PD-L este din nou pe primul loc cu 29,8%, urmat de PNL şi PSD cu 23% fiecare. PNG are probleme cu pragul electoral, fiind preferat de 4,3%, in timp ce PRM este preferat de 3,1% dintre botoşăneni. 16,1% dintre botoşăneni sunt indecişi. Alte partide au adunat sub 1%.
Presa scrisă este principala sursă de informare
Favorit pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, in municipiu, este Constantin Conţac. El adună o treime din simpatia electoratului (30,4%), in timp ce senatorul Mihai Ţibuleac a reuşit pină in prezent să convingă 23%. Cei doi candidaţi sunt urmaţi de deputatul Liviu Cimpanu cu18,6%, dovedindu-se incă o dată că un candidat unic al PD-L şi PNL ar fi avut şanse in faţa actualului preşedinte al Consiliului Judeţean. Deşi la mare distanţă, Corneliu Popescu (6,8%) surclasează mai multe partide, inclusiv pe Dorin Ciuştea (6,2%) de la PNG. Popescu dovedeşte in acest fel că are bune şanse de a accede la un fotoliu in parlament, la alegerile uninominale de la toamnă. Alţi candidaţi au obţinut procente mult sub marja de eroare a eşantionului, in timp ce 13,6% dintre botoşăneni sunt indecişi.
Presa scrisă locală rămine mijlocul preferat de informare al botoşănenilor. Astfel, aproape jumătate din cei chestionaţi (47,3%) susţin că şi-au luat informaţiile despre candidaţii la alegerile locale din ziare. Televiziunile locale au fost sursa de informare pentru 23,7% dintre botoşăneni, in timp ce radiourile locale şi Internet-ul sunt sursele preferate de 7,2% din botoşăneni. Panotajul stradal a fost o sursă de informare pentru 8,3% dintre posibilii electori, in timp ce 6,3% au declarat că nu-i interesează şi de aceea nu s-au informat. Paradoxal, partidele au cheltuit pe publicitate invers proporţional cu eficienţa, mijlocul preferat fiind afişele şi bannerele stradale care, aşa cum s-a dovedit, nu au interesat prea multă lume.
Cercetarea nu este influenţată politic
Cercetarea realizată de "Monitorul" şi Radio FIX este una independentă, nefiind influenţată de niciun partid politic, deoarece se doreşte redarea cit mai aproape de realitate a situaţiei politice cu o săptămină inainte de alegerile locale. Sondajul nu şi-a propus să se substituie alegerilor, ci doar să prezinte o măsurătoare la acest moment. El este supus marjei de eroare de +/-4, iar in ultima săptămină de campanie electorală se pot schimba din opţiunile electorilor, mai ales că neobişnuit de mulţi botoşăneni nu s-au decis cu cine vor vota, iar foarte mulţi nu s-au hotărit dacă să meargă sau nu la vot
