Primele nouă luni ale programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei au scos la iveală date sumbre. Una din cele mai grave previziuni este cea care a fost considerată pină acum doar un avertisment din partea medicilor oncologi. Astfel, aproape 10.000 de botoşăneni au fost descoperiţi cu risc de cancer de diferite forme, cele mai frecvente fiind cele de colon, de sin sau col uterin. Un alt inamic al sănătăţii populaţiei judeţului este diabetul zaharat. In total peste 50.000 de botoşăneni, adică aproape o treime din cei care au fost evaluaţi in cadrul Marii Analize, au fost informaţi de medicii de familie că prezintă factori de risc ce pot duce la afecţiuni, precum diabet zaharat, boli cardiovasculare, cancere, accidente vasculare cerebrale sau boli renale. "Se poate spune că numărul persoanelor care prezintă risc de imbolnăvire este foarte mare. Regimul de viaţă al botoşănenilor nu este corespunzător. Spre exemplu, o persoană cu risc de diabet este mai grasă, are o alimentaţie dezechilibrată, nu face efort, mănincă multe grăsimi", a precizat Dumitriţa Mihailovici, medic coordonator al Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP). Cel mai grav este, insă, că majoritatea celor 50.000 de posibili bolnavi prezintă mai mulţi factori de risc, aceştia dezvoltind riscuri şi pentru diabet şi pentru boli cardiovascuare, insă şi pentru accidente vasculare sau osteoporoză. "Este clar că botoşănenii nu duc nici pe departe o viaţă sănătoasă şi nici nu au grijă de sănătatea lor. Se fumează foarte mult, se consumă alcool peste măsură şi sunt persoane sedentare", a incheiat Dumitriţa Mihailovici. Cu ocazia Marii Analize au fost descoperite peste 3.000 de noi cazuri de imbolnăviri. Reprezentanţii ASP spun că numărul a crescut destul de mult după primul trimestru al perioadei de evaluare, semn că oamenii vin in număr mai mare la medic.
Patru milioane de dolari cheltuite pe investigaţii
In cele nouă luni ale Marii Analize au fost testate peste 180.000 de persoane din judeţ. Pentru a se descoperi toate bolile de care suferă botoşănenii sau afecţiunile la care sunt predispuşi, laboratoarele au prelucrat nu mai puţin de 900.000 de analize. In rindul acestora au predominat in special hemoleucograma, glicemia şi sumarul de urină. Pentru toate acestea, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a decontat laboratoarelor peste 5,5 milioane de lei. Medicii de familie au fost şi ei recompensaţi cu aproape trei milioane de lei. Deşi la Botoşani s-au cheltuit deja aproape patru milioane de dolari pentru prima jumătate a campaniei, şefii din sănătate spun că depistarea a peste 50.000 de posibili bolnavi poate insemna evitarea ocupării paturilor in spital şi cheltuirea unor sume de zeci de ori mai mari pentru tratarea lor, dacă se are in vedere că pentru aproximativ 30.000 de bolnavi Spitalul Judeţean a primit anul trecut peste 20 de milioane de dolari. Pentru a se evita insă acest lucru, botoşănenii cu risc de imbolnăvire vor fi nevoiţi să urmeze cu stricteţe regimurile igieno-dietetice şi de viaţă pe care le vor primi.
