Reţea de călăuze anihilată de procurorii de crima organizata

O reţea de migraţie ilegală, care acţiona pe teritoriul mai multor judeţe, a fost anihilată ieri de procurori şi poliţişti. Operaţiunea a fost condusă de Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (BCCOA) Suceava şi a cuprins mai multe descinderi simultane in judeţele Botoşani şi Suceava. Potrivit informaţiilor oficiale, la Botoşani au fost efectuate două percheziţii domiciliare şi au fost puse in aplicare şase mandate de aducere. Suspecţii au fost urcaţi in dube şi duşi la sediul BCCOA Suceava, unde urmau să fie audiaţi. Anchetatorii nu au făcut publice numele celor ridicaţi, intrucit aceştia nu au fost puşi incă sub acuzare. In funcţie de rezultatele audierilor, procurorii urmau să stabilească dacă se vor formula propuneri de arestare preventivă. La ora inchiderii ediţiei, suspecţii erau la biroul teritorial al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Suceava, cercetările riscind să se prelungească pină in noapte.

Potrivit datelor aflate la dosar, reţeaua, care era formată din circa 30 de persoane din Romania şi Republica Moldova, se ocupa cu racolarea cetăţenilor moldoveni, transportul lor in apropierea zonei de frontieră, cazarea acestora, procurarea unor documente romaneşti falsificate şi incercarea de scoatere ilegală a acestora din Romania. Cetăţenii moldoveni care doreau să plece spre Occident erau aduşi in ţară, li se făceau documente de identitate romaneşti false, după care erau imbarcaţi in autocare cu destinaţia Italia, Spania sau Franţa. Pentru aceste servicii, cetăţenii moldoveni plăteau intre 3.000 şi 4.000 de euro. Anchetatorii nu au precizat incă la cit se ridică sumele incasate de membrii reţelei şi nici cite persoane au ajuns in Occident prin intermediul lor.

Dezvoltarea acestor reţele a fost favorizată de normele impuse cetăţenilor moldoveni pentru a călători in Uniunea Europeană. Pentru a putea ajunge in Occident, ei trebuie să obţină viza de intrare şi să prezinte documente justificative privind scopul deplasării şi durata şederii. Ei preferă să intre in Romania, in calitate de turişti, după care pleacă spre statele din vest. Practicile folosite de ei seamănă foarte mult cu cele uzitate in urmă cu cinci-şase ani de cetăţenii romani care plecau la muncă la negru in străinătate