Unul dintre avocații Barourilor Bota, reținuti în urmă cu mai multe luni de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava şi lăsați ulterior în libertate, după o noapte petrecută în arestul poliției, cu interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu, schimbată ulterior în cea de a părăsi țara, este la un pas să ajungă din nou în arestul Inspectoratului de Poliție Județean.
Cercetat pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat, Ionel Marian Jurgiu (40 de ani), decan al Baroului Bota de la Botoșani, avea pe durata interdicției de a părăsi țara mai multe obligații, printre care şi de a nu se apropia de ceilalți învinuiți puși sub acuzare în același dosar, inclusiv cu membrii familiilor acestora, şi să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Cu toate astea, marţi, 5 noiembrie a.c., Jurgiu a stat mai multe ore la aceeași masă a unui restaurant din centrul municipiului Suceava, situat la câteva zeci de metri de clădirea Parchetelor, cu trei dintre avocaţii cercetaţi în acelaşi dosar.
Ghinionul avocatului a fost acela ca în localul respectiv să vină să-şi bea cafeaua şi procurorul de caz, cel care luase de altfel faţă de Jurgiu interdicția de a nu părăsi ţara, inclusiv obligaţia mai sus amintită.
La scurt timp după ce şi-a dat seama că a fost văzut de procuror, Ionel Marian Jurgiu s-a ridicat de la masa la care stătea cu ceilalţi învinuiţi şi a părăsit restaurantul pe uşa principală, după ce anterior, susţin surse apropiate anchetatorilor, i-a solicitat unui ospătar să-i permită să părăsească localul pe uşa din spate.
Procurorul a cerut imaginile surprinse de camerele video ale respectivului local, i-a chemat la audieri pe cei trei avocaţi cu care Jurgiu a fost văzut la masă (avocați față de care nu era luată nici o măsură preventivă) şi a cerut instanței de judecată înlocuirea măsurii preventive de a nu părăsi țara cu cea a arestării preventive, considerând că decanul baroului de la Botoșani, varianta Bota, a încălcat cu rea-credinţă obligaţiile pe care le avea.
Jurgiu a fost citat să se prezinte, vineri, ora 13.00, la Judecătoria Suceava, unde i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile.
După-amiază, după ora 16.00, judecătorul a dat sentinţa, stabilind un nou termen pentru luni, 11 noiembrie, când se va da un verdict privind acceptarea ori respingerea propunerii făcute de procurori.
Procurorii au mai cerut şi acum câteva luni arestarea avocatului
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au mai cerut în luna iulie a acestui an arestarea preventivă a lui Ionel Marian Jurgiu, considerând la acea vreme, ca şi acum, că avocatul nu a respectat de asemenea una dintre obligaţiile trasate de procurori, aceea de a nu desfăşura până la expirarea interdicţiei profesia de avocat, pentru care a şi fost pus sub acuzare.
Atunci, judecătorul de caz a decis să respingă propunerea procurorului, Jurgiu rămânând în libertate.
Cu toate argumentele procurorilor, magistraţii Judecătoriei Suceava au respins propunerea de arestare preventivă a lui Ionel Marian Jurgiu, faţă de acesta rămânând valabilă interdicţia de a părăsi ţara.
Acuzaţiile aduse avocaţilor Barourilor Bota
În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava sunt cercetaţi penal în total 20 de „falşi avocaţi”, cum îi numesc anchetatorii.
Procurorii spun că aceştia ar fi înşelat aproape 600 de persoane, majoritatea din judeţ, şi că ani de zile au intrat ilegal cu dosare în sălile de judecată.
Pe lista învinuiţilor se află şi Pompiliu Bota, omul care a clonat practic barourile tradiţionale de avocaţi din România şi a deschis în fiecare judeţ al ţării câte un barou paralel celui tradiţional.
„Inculpatul Pompiliu Bota a organizat în mod repetat concursuri de admitere în profesia de avocat ilegale, a eliberat documente fictive privind admiterea în profesie şi în Barou, a imitat însemnele şi denumirile profesiei de avocat, reglementate de Statutul profesiei de avocat (Baroul Tradiţional), pentru a crea în mod deliberat confuzie cu această structură. În intervalul 13.02.2006-31.08.2012, inclusiv, inculpatul a eliberat către toţi cei 20 de coinculpaţi în cauză documente fictive: decizii privind înscrierea în Tabloul Avocaţilor – Baroul Suceava, respectiv Botoşani, procese verbale privind admiterea în profesia de avocat, procese verbale privind depunerea jurământului etc., documente cu care coinculpaţii s-au folosit pentru a justifica calitatea de avocat inexistentă în faţa persoanelor pe care le-au indus în eroare”, susţin anchetatorii.
De cealaltă parte, avocaţii Bota susţin că sunt în perfectă legalitate şi vin în apărarea lor cu sute de hotărâri judecătoreşti şi ordonanţe de neîncepere sau scoatere de sub urmărire penală pentru acuzaţiile de exercitare fără drept a profesiei de avocat.