Sub presiunea încheierii noului acord cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul a schimbat prin ordonanţă de urgenţă regulile de alocare a banilor pentru marile proiecte care depăşesc 100 de milioane de lei, echivalentul a 22 de milioane de euro. Noua schemă presupune 4-5 criterii transparente de evaluare şi acordarea unor punctaje de către Ministerul de Finanţe după care să se aleagă proiectele de investiţii prioritare prin decizia Guvernului.
La împărţirea banilor pentru 2014, an cu două runde electorale, Guvernul a dat însă un termen de doar 10 zile în care toţi şefii instituţiilor din România să îşi trimită listele cu marile proiecte şi a omis să-i anunţe şi pe preşedinţii de Consilii Judeţene, mai ales pe cei ai Opoziţiei. „Nu am primit nicio înştiinţare, nimic în sensul acesta”, susţin la unison şefii CJ aleşi sub sigla PDL sau UDMR, contactaţi de gândul.
Alţii exclud însă posibilitatea discriminării pe criterii politice de către Guvern, arătând spre liderii de judeţe care n-ar fi citit toate adresele. „Când vii la 7.30 la birou dimineaţa prima oară citeşti mapele. Sigur că a fost (o circulară, n.red), cred că e semnată chiar de Şova (Dan Şova, ministrul PSD delegat pentru Proiecte de Infrastructură, n.red.) E problema atitudinii cu care te duci la muncă”, crede Mircea Cosma (PSD), preşedintele CJ Prahova.
Totodată, o parte dintre cei care spun că au fost înştiinţaţi reclamă că notificarea a fost făcută din scurt, fără a le da timp să pregătească proiectele. „Nu poţi aşa, de pe o săptămână pe alta, să faci un proiect. Sunt 1001 de aprobări şi de lucruri la un astfel de proiect. Să avizăm aşa, de dragul de a creiona ceva? Mă rog, e şi asta o idee”, spune Culiţă Tărâţă (UNPR), preşedintele CJ Neamţ.
Hosul marilor investiţii din 2014 nu se opreşte însă aici. În Ministerul de Finanţe, iniţiatorul ordonanţei, a apărut interpretarea că obligaţia înaintării proiectelor de anvergură le-ar reveni doar ministerelor, cu toate că actul normativ nu impune o astfel de restricţie. Ministerele, pe de altă parte, nu s-au înghesuit la rândul lor cu astfel de proiecte mari.
10 zile termen de mobilizare. Lista s-a închis pe 1 octombrie
În logica negocierilor din iulie cu FMI, Guvernul a pus pe hârtie o nouă modalitate de a împărţi banii pentru proiectele cele mai costisitoare. Astfel, orice investiţie mai mare de 100 de milioane de lei se aprobă în anul anterior şi nu se poate face decât cu acordul Guvernului, după ce trece prin filtrul unei Unităţi de Evaluare aflate în subordinea ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. Fără avizul acestei noi structuri din Ministerul de Finanţe, nu se poate trece la elaborarea studiului de fezabilitate.
Orice propunere se transmite până la 15 mai sau 15 august în fiecare an, iar decizia se ia prin memorandum în Guvern, fie pe 30 iunie, fie pe 30 septembrie. Excepţia este anul 2013 în care Guvernul ia decizia „până la mijlocul lunii octombrie”, se arată în OUG 88/2013. Acelaşi act normativ menţionează că „în anul 2013, ordonatorii principali de credite transmit Ministerului Finanţelor lista proiectelor de investiţii publice prioritizate până cel târziu la data de 1 octombrie”.
Ordonanţa a fost aprobată pe 18 septembrie şi publicată două zile mai târziu. Astfel, şefii instituţiilor din România au avut la dispoziţie 10 zile pentru a-şi pune proiectele pe hârtie şi a le trimite la Bucureşti.
Tărâţă (UNPR): „O circulară a fost. Atât”
Cu o zi înainte de termenul-limită, noile reglementări s-au dovedit a fi o surpriză pentru mulţi dintre preşedinţii de CJ contactaţi de gândul.
„O circulară de la Centru a fost, atât”, spune Culiţă Tărâţă despre modul în care a aflat de noua selecţie internă pentru proiectele mari. Când a venit şi cine a semnat-o, preşedintele CJ Neamţ nu-şi aminteşte cu exactitate, însă consideră, oricum, că timpul a fost prea scurt pentru a-şi înscrie proiectul proaspăt pus pe hârtie împreună cu CJ Harghita: „Vrem să facem apă-canal, iluminarea Cheilor Bicazului, e vorba de câteva zeci de milioane de euro. Vrem să întocmim documentele şi să accesăm bani UE. Era o treabă să îl încadrăm şi aici”, spune Tărâţă, care ar fi vrut „mai mult timp, măcar până la 1 decembrie”.
Că timpul a fost prea scurt consideră şi preşedintele CJ Vaslui. Dumitru Buzatu (PSD) a trimis la Guvern un portofoliu de proiecte, între care „intenţia de a reabilita Centrul cultural multifuncţional Vaslui”, toate sub pragul de 100 de milioane însă. „Acum cred că e vorba de o operaţiune de informare. Nu se poate vorbi de un termen de depunere efectivă a unor proiecte până nu depăşim aceste termene de o zi. Timpul e foarte scurt şi pentru informare, asta este realitatea”, crede el.
Opoziţia din teritoriu, lăsată pe dinafară
În Harghita, preşedintele CJ, Borboly Csaba (UDMR) nu fusese însă nici măcar înştiinţat în legătură cu noile norme de selecţie a proiectelor costisitoare, precum cel din Neamţ. „Proiecte avem foarte multe, dar n-am primit o astfel de circulară”, a explicat el pentru gândul.
Vreo notificare de la Guvern nu a ajuns nici la Arad, unde Consiliul Judeţean este condus de democrat-liberalul Nicolae Ioţcu. „N-am primit nimic în sensul acesta”, spune şeful CJ Arad. Chiar dacă ar fi primit-o, Nocolae Ioţcu nu intenţiona să înscrie vreun proiect pe lista lui Victor Ponta pentru 2014. ” În general, proiectele noastre sunt de 7-8 milioane de euro, iar proiectele mari le-am trecut pe fonduri europene”, adaugă el.
Ordonaţa 88 şi posibilitatea finanţării de către Guvern a unor investiţii de anvergură a fost o surpriză şi pentru preşedintele Consiliului Judeţean Alba, PDL-istul Ion Dumitrel. „Azi (luni, n.red) am primit o înştiinţare prin care ni se solicită să anunţăm autorităţile locale să-şi exprime dorinţa pentru a depune proiecte de finanţare a căminelor culturale, dar despre aceste mari proiecte nu ne-a înştiinţat nimeni. Nu cred să se fi rătăcit adresa. Astfel de notificări le reţinem în primul rând”, asigură Ion Dumitrel.
Ţurcanu (PNL): „Prioritatea este să pot închide anul, că n-avem încasări”
În marea selecţie nu s-a înscris nici judeţul Botoşani. Preşedintele CJ, liberalul Florin Ţurcanu, spune nu doar că nu a primit vreoo circulară de la nivel central, dar nici nu avea „la sertar” proiecte de peste 100 de milioane. „Păi ce aşa multe proiecte pe fonduri naţionale avem noi? La mine la Consiliul Judeţean n-a ajuns nimic. Deocamdată, mi-a venit doar o recomandare să finalizăm investiţiile începute. E vorba de până la 100 de miliarde anul ăsta, nu se încasează şi avem probleme”, susţine liberalul.
Până la investiţiile mari din 2014, îngrijorările lui Florin Ţurcanu vizează lipsa banilor pentru a plăti toate serviciile din judeţ până la finalul lui 2013. „Pentru mine, prioritatea este să pot închide anul. Dacă în continuare nu se încasează ca să putem asigura serviciile, avem o problemă. Am atâtea instituţii care asigură servicii: Direcţia pentru Protecţia Copilului, Biblioteca, muzeele, acolo trebuie să plătim şi nu sunt bani”, reclamă el
Ideea de a trece prin filtrul Guvernului marile investiţii este însă criticată voalat de preşedintele CJ Botoşani. „Fac parte din guvernul USL, nu pot să comentez. Dar ideea e de a descentraliza, nu de a centraliza”, consideră Florin Ţurcanu.
Cosma (PSD): „Nu dau propagandă din mine, aşa trebuia făcut”
La curent cu modificările şi cu noile termene-limită, vicepreşedintele PSD Mircea Cosma crede însă că Guvernul a procedat corect. „Eu nu dau propaganda din mine, dar aşa trebuie făcut. Nu mai putem ignora planificarea. Iar aceasta este o planificare cu cap şi coadă. Vor intra şi câteva proiecte vechi care trebuie terminate, dar axa principală va fi a proiectelor noi. Că până acum ce am făcut? Noi tot am plătit ce a rămas din urmă şi lumea ne înjură”, spune el.
Ca preşedinte al CJ Prahova, nici Cosma nu a trimis totuşi niciun proiect la Bucureşti. „Prahova e un judeţ rezolvat din punct de vedere al marilor proiecte. Ce am mai avut, am prins pe fonduri europene. Ce mai avem e autostrada Comarnic-Braşov, dar e scrisă de Şova şi vom colabora împreună”, susţine vicepreşedintele PSD.
Sursa: Gândul. info
