Pentru prima data in istoria postdecembrista, romanii vor vota in aceeasi zi in cadrul unui scrutin electoral- alegerile pentru Parlamentul European, in care vor fi desemnati 35 de parlamentari care sa ne reprezinte la Strasbourg, – si al unui plebiscit convocat de presedintele Traian Basescu pentru introducerea sistemului de vot uninominal majoritar in doua tururi de scrutin. Romanii au, maine, la dispozitie 14 ore pentru a vota, de la ora 7,00 pana la 21,00, in cele aproximativ 17.000 de sectii de votare. Cu toate ca cifrele neoficiale arata ca numai in Europa traiesc aproximativ doua milioane de romani, Ministerul Afacerilor de Externe a decis ca pentru romanii din "afara", pentru alegerile europarlamentare, sa se tipareasca 600.000 buletine de vot si sa fie infiintate 181 de sectii de votare, in 93 de tari.
La urne sunt asteptati si peste 368.000 de votanti botosaneni, trecuti pe listele permanente, pentru care Guvernul a trimis peste 400.000 de buletine de vot pentru fiecare din cele doua scrutinuri. La nivelul judetului se vor organiza 812 sectii de votare, 406 pentru referendumul initiat de Traian Basescu si 406 pentru alegerile europarlamentare. Dintre acestea doar in 17 locatii, cele doua sectii sunt organizate in aceeasi incapere. In rest, alegatorii vor trebui sa intre in doua incaperi, ale aceleiasi cladiri, pentru ca sectiile de votare pentru referendum si euroscrutin sunt separate.
Alegerile pentru Parlamentul European
Desi am intrat in Uniunea Europeana inca de la 1 ianuarie 2007, de atunci si pana in prezent in Parlamentul de la Strasbourg suntem reprezentati de parlamentari detasati de la Bucuresti. Cele 35 de locuri rezervate Romaniei au fost redistribuite dupa un algoritm electoral care sa bata cu structura Parlamentului Romaniei rezultata din alegerile din 2004. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeana, Romania se angaja sa organizeze alegeri europarlamentare pana la finalul anului 2008. Desi, initial acestea au fost stabilite pentru primavara acestuia an, interesele politice ale Guvernului liberal, dar si actiunea de suspendare a presedintelui Traian Basescu l-au determinat pe premierul Calin Popescu-Tariceanu sa le amane. La presiunea clasei politice, dar si a angajamentelor luate in fata Europei, Guvernul a stabilit ca aceste alegeri sa se desfasoare maine, 25 noiembrie.
Aceasta generatie de europarlamentari va avea cel mai scurt mandat din Europa, un an si trei luni, deoarece in primavara lui 2009 se vor organiza alegeri la nivel european pentru toate cele 27 de tari membre UE. Acesta este si motivul pentru care partidele mari au abordat o strategie defensiva la alegeri, punand pe liste oameni din esalonul secund sau din primul esalon, dar mai putin vizibili, in timp ce partidele mici au mizat pe oamenii in jurul carora s-au format. Astfel, PLD l-a pus primul pe lista pe Theodor Stolojan, PIN pe Lavinia Sandru, PNG pe Gigi Becali, etc.
In cazul partidelor importante se poate spune ca ele au scos in fata candidati mai putini vizibili in tara. Astfel, PSD mizeaza pe secretarul general Titus Corlatean, dar si pe europarlamentarul Adrian Severin; PNL pe noii veniti in partid, Renate Weber si Daniel Daianu, oameni ce au facut cariera ca exponenti ai societatii civile; PD pariaza pe fostul ministru Sorin Frunzaverde si pe europarlamentarul Roberta Anastase, UDMR pe Gyorgy Frunda si pe ministrul Iuliu Winkler, in timp ce PRM pe senatorul Eugen Mihaescu si deputatul Daniela Buruiana-Aprodu.
Referendumul pentru votul uninominal
Odata cu alegerile europarlamentare, maine se va desfasura si plebiscitul pentru introducerea votului uninominal majoritar in doua tururi de scrutin.
Introducerea votului uninominal este una dintre cele mai populare teme in randul romanilor, insa aceasta idee nu prea a fost agreata de politicieni. De ani buni, parlamentarii se "chinuie " sa introduca acest sistem electoral. Dupa mai multe amenintari ale presedintelui Basescu, premierul Calin Popescu-Tariceanu a luat el initiativa introducerii votului uninominal si si-a asumat raspunderea pe proiectul de lege promovat de asociatia ProDemocratia. Cum niciun partid parlamentar nu a depus vreo motiune de cenzura, legea a trecut de legislativ si a ajuns pe masa lui Traian Basescu pentru promulgare. Acesta a refuzat sa promulge respectiva lege, iar la expirarea termenului legal de promulgare a contestat-o la Curtea Constitutionala, amanand astfel promulgarea cu cateva luni. Presedintele a justificat aceasta amanare prin faptul ca romanii trebuie sa se pronunte asupra introducerii votului uninominal in cadrul referendumului fara a avea nicio alta presiune externa.
Noua milioane de romani pentru validarea referendumului
Pentru a fi validat plebicistul convocat de Traian Basescu, la urne ar trebui sa se prezinte peste noua milioane de electori.
Daca nu va fi validat referendumul sau daca romanii nu vor dori introducerea votului uninominal majoritar in doua tururi de scrutin, atunci va ramane in vigoare legea in curs. Adica votul pe lista pana la promulgarea de catre Traian Basescu a legii privind votul uninominal pe care si-a asumat raspunderea Guvernul. Dupa intoarcerea de la Curtea Constitutionala, daca inaltii magistrati vor decide ca aceasta contravine legii fundamentale, presedintele o va retrimite in Parlament si va solicita modificarea ei in spiritul si litera Constitutiei. Presedintele poate sa retrimita legea in Parlament si daca ea este declarata constitutionala. El ar putea sa solicite modificare acesteia, numai ca parlamentarii nu sunt obligati sa o si modifice. Dupa ce legea va fi votata din nou in Parlament, Traian Basescu va fi obligat sa o promulge, nemaiavand nicio cale de atac.
Daca plebiscitul va fi validat, iar rezultatele vor arata ca peste 4,5 milioane de romani cu drept de vot doresc introducerea votului uninominal majoritar in doua tururi de scrutin, presedintele va cere Parlamentului sa voteze un astfel de proiect de lege. Deja Traian Basescu a anuntat ca, daca rezultatele vor converge in aceasta directie, atunci le va cere deputatilor si senatorilor sa se pronunte pe proiectul de lege privind votul uninominal al PSD, proiect de lege care se aseamana mult cu cel promovat de el. Parlamentarii vor putea tine sau nu cont de acest lucru. Intre timp, insa, presedintele ar putea fi obligat de normele in vigoare sa promulge legea votului uninominal a Guvernului.
Atentie la vot
Atat la referendum, cat si la alegerile pentru Parlamentul European trebuie sa fim atenti cum aplicam stampila de vot. Sunt considerate nule buletinele de vot care nu poarta stampila de control a sectiei de votare, care sunt de alt tip decat cel aprobat, au stampila "votat " aplicata in mai multe sau in niciunul dintre patrate.
Membrii Biroului Electoral Central au stabilit ca buletinul de vot la referendum nu va fi considerat nul, daca optiunea votantului este evidenta, desi stampila depaseste latura patratului. Nu aceeasi situatie este valabila si in cazul alegerilor pentru Parlamentul European, unde stampila trebuie sa fie clar pusa in chenarul partidului sau candidatului independent pe care-l sustineti.
Buletinul de vot pentru referendum contine intrebarea ŢSunteti de acord ca incepand cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul Romaniei toti deputatii si senatorii sa fie alesi in circumscriptii uninominale pe baza unui scrutin majoritar in doua tururi?Ţ, la care botosanenii vor putea pune stampila pe "Da" sau "Nu", in functie de punctul propriu de vedere. Buletinul de vot pentru alegerile europarlamentare au un preambul ce indica subiectul scrutinului, in speta a??Alegerile pentru Parlamentul Europeia?? si circumscriptia electorala Botosani. Urmeaza insiruirea de formatiuni politice cu listele de candidati, cate doua pe fiecare pagina, in ordinea rezultata prin tragere la sorti la nivel central.
Liste suplimentare pentru persoanele in tranzit
In afara listelor permanente alegatorii vor putea vota si pe liste aparte, dar toti vor avea nevoie de carte sau buletin de identitate, cu exceptia cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, care vor trebui sa aiba la ei pasaportul simplu. La euroalegeri listele suplimentare vor include persoanele omise din listele permanente, care fac dovada prin datele de identitate ca locuiesc in zona arondata respectivei sectii de votare. Tot aici se vor regasi persoanele aflate in tranzit, cele care solicita urna mobila, precum si membrii sectiei de votare sau persoanele obligate sa stea pe 25 in respectiva sectie. Toate aceste categorii de alegatori vor trebui sa completeze declaratii pe propria raspundere ca nu mai voteaza la alta sectie. Pentru referendum listele aparte vor fi cele numite "speciale", pentru votantii aflati in tranzit, pentru cei netransportabili si pentru cetatenii cu domiciliul in strainatate, toate categoriile fiind obligate sa depuna si declaratiile pe propria raspundere. Listele "suplimentare" de la referendum sunt pentru botosanenii omisi din listele permanente si care trebuie sa faca dovada cu buletinul de identitate ca locuiesc in acea zona. Pentru cei din urma nu sunt necesare declaratiile precum ca nu mai voteaza in alta parte
