Pentru fiecare dintre cei aproape 1.100 de detinuti din Penitenciarul cu regim de maxima siguranta (PRMS) Botosani, autoritatile scot lunar de la buget cite 800 de lei, in conditiile in care un salariu minim pe economie abia a ajuns la 440 lei. Din aceasta suma totala, meniul zilnic al unui detinut costa, in medie, aproape 4 lei. Nu e o suma mare, dar blocul alimentar in care se pregateste mincarea detinutilor depaseste in dotari ceea ce au la dispozitie unele spitale. Pe linga grija pe care statul o manifesta pentru calitatea hranei detinutilor, se mai remarca si cea pentru asigurarea asistentei medicale, in unitatea de detentie fiind inregistrate boli cardio-vasculare, parodontoze, scabie, afectiuni digestive, insa majoritatea detinutilor sufera de ipohondrie. In aceste conditii, medicamentele pentru detinuti amanincaa lunar alte zeci de lei. Fenomenul de turism penitenciar, care s-a dezvoltat in ultima vreme, implica cheltuieli suplimentare de citeva sute de lei pentru transportul detinutilor la instante si organele de urmarire penala. Alte sume se regasesc la capitolul reintegrare sociala. Costurile abonamentelor la diverse publicatii, abonamentele la radio si TV, dar si sumele cheltuite lunar pentru mentinerea celor cinci cercuri de creatie si a sectiilor de productie se ridica lunar la circa 100 de lei de fiecare detinut. Urmeaza, apoi, plata utilitatilor si a intretinerii unitatilor de detentie a” cazarmament, apa, energie electrica. "In aceasta suma medie calculata pentru fiecare detinut intra si plata celor care lucreaza in sistemul penitenciar", a declarat Iulian Daringa, purtator de cuvint in cadrul PRMS. Desi suma de 800 de lei ar putea sa le dea ameteli familiilor cu venituri mici, aceasta nu este exagerata avind in vedere obligatiile legale care le revin autoritatilor pentru intretinerea detinutilor. Dincolo de aceste cheltuieli, aspectul cel mai suparator este faptul ca o mica parte din bani se intorc la buget. Sumele provin din contractele incheiate de penitenciar cu diversi agenti economici pentru efectuarea unor servicii. Ar fi vorba cam de o treime din salariul minim pe economie pentru fiecare detinut care munceste, insa nu toti din cei inchisi presteaza activitati. In plus, circa 60% dintre cei inchisi sint recidivisti, iar atita vreme cit detinutul este dupa gratii (n.r. – iar asta poate dura zeci de ani) acesta nu are nici o obligatie fata de stat. Nu achita nici o asigurare medicala, nici un impozit
