Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” găzduieşte în aceste zile o expoziție documentară dedicată poetului Mihai Eminescu. Expoziția face parte din tradiţia instituţiei fiind pusă în valoare cu noi documente la fiecare 15 ianuarie și 15 iunie. Ineditul acestei expoziţii îl dă o medalie nouă primită de la Societatea Numismatică Română a cărei grafică aparţine unui autor botoşănean şi care surprinde un nou nume pentru poetul Eminescu.
Potrivit şefului Cabinetului de numismatică din cadrul Bibliotecii „Mihai Eminescu”, Mihai Cornaci, această expoziţie a fost realizată cu sprijinul Cabinetul de numismatică, Secţiei de împrumut copii şi cuprinde piese noi care îl surprind pe poet sau diferite simboluri eminesciene.
O expoziție de cartofilie cuprinzând cărți poștale și plicuri, una de grafică aparținând lui Mihai Cătruna din Bucuresti care ilutrează segmente din opera lui Eminescu după un vers sau după o operă anume, într-o manieră aparte care, potrivit lui Cornaci, evidențiază talentul autorului cât și profunzimea înțelegerii operei eminesciene, una de calendare întruchipând la fiecare lună momente Eminescu a soților Iacob din București, dar și medaliile noi în colecția instituției sunt plăcute ochiului oricărui vizitator al Bibliotecii în aceste zile dedicate poetului-nepereche.
Se remarcă chiar la intrarea în cabinetul de numismatică expoziția cu piese de colecție intitulată „Luceafărul” aparținând lui Nicolae Iosub, cunoscut pentru pasiunea sa față de poetul nepereche și a nepoatei sale, Mădălina Ababei sau una dintre medaliile noi primite de Biblioteca botoșăneană, aceasta fiind bătută de Clubul Numismatic de pe lângă Casa Centrală a Armatei și de pe lîngă Societate Numismatică Română.
Inedit la acest nou obiect de colecție al Bibliotecii este faptul că grafica este semnată de autorul botoșănean Gică Marițanu. „Este foarte important că s-a preluat acest portret realizat de autor prin faptul că, iată cu aceată ocazie, Eminescu a mai căpătat un alt nume, respectiv Sfinxul culturii românești. I-a venit în cap autorului ca pe Sfinx, piatra din Babele, să găsească poziția optimă a efigiei din parc de aici, opera lui Georgescu, și s-o suprapună încât a ieșit această medalie deosebită”, a declarat Mihai Cornaci, vestit colecționar și pasionat de numismatică și bibliotecar în cadrul Bibliotecii Mihai Eminescu.
Îmi permit să zâmbesc, să zâmbesc pe sub mustaţa lui Eminescu (atunci când o avea) pentru că a face o apropiere între un monstru feminin (cel puţin aşa e Sfinxul în mitologia greacă) şi poetul nostru pare forţat şi fără sens, ca să mă exprim elegant şi să nu jignesc pe nimeni. Dar ce nu se poate spune despre un mort mai ales când ţii să-l lauzi… şi el nu se poate apăra defel!