Agricultorii botosaneni au inceput sa se orienteze catre culturi care le aduc profit. Dupa ce seceta i-a distrus cultura de griu, Toader Bresug, din Trusesti, a decis sa semene cu mustar 30 de hectare din Durnesti si 30 de hectare din Stefanesti. Fermierul nu este la prima experienta de acest gen. In urma cu trei ani a cultivat aceeasi suprafata cu mustar insa a ramas cu productia, circa 40 de tone, pina la inceputul acestui an, cind brusc a inceput sa primeasca oferte din partea fabricilor de profil din tara, dar si din Slovacia si Bulgaria. Pentru fiecare kilogram de semninte de mustar, a primit un leu. Incurajat de interesul afaceristilor Toader Belsug a decis ca e timpul sa incerce si in acest an sa faca afaceri cu mustar. Mai ales ca nu mai trebuia sa mai dea bani pe materialul saditor. "Am facut un calcul si mi-a iesit un profit de 10%. La celelalte culturi de griu sau porumb nu mi-a ramas nimic. E foarte avantajos daca luam in calcul faptul ca semeni si nu mai treci prin cimp decit in august cind il recoltezi ", sustine Bresug. Potrivit specialistilor, mustarul rezista in conditii de seceta si are nevoie eventual de o erbicidare. Un alt avantaj este ca, fiind treierat in august, elibereaza terenul in perioada optima pentru cultivarea griului de toamna. Fermierul sustine ca pentru productia din acest an are deja oferte si ca va ridica pretul. Estimeaza o productie de 800 de kilograme la hectar. Ceea ce pare acum o raritate pe cimpurile din judet, erau culturi obisnuite inainte de Revolutie. Mihai Pavel, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Botosani, sustine ca inainte de 1989 agricutorii erau obligati sa faca rotatia culturilor. Coriandrul si mustarul erau plantele cele mai utilizate in acest sens. In acest an agricultorii au semanat in premiera griul si rapita de primavara.
